În ultimul timp se vorbește foarte mult despre propaganda rusească, despre caracterul inadmisibil al metodelor ei și despre consecințele ei periculoase. Dar iată ce este interesant: înpotmolindu-ne în asemenea discuții noi nu mai vedem ciotul din propriul nostru ochi. Asemenea metode deja demult și cu succes sunt folosite inclusiv în Republica Moldova. Sunt respectate formele clasice ale genului cu posturi de televiziune manipulate, cu presa online, cu analiști politici, cu bloggeri și trolleri.
Să declanșezi un război deja nu reprezintă o problemă precum nu este o problemă să obții în ea o victorie. În mod deosebit aceasta s-a simțit în cazul protestului organizat pe 6 septembrie de platforma civică „DA”. Poate, numai din fierele de călcat noi nu am auzit despre extremistul Petrenco, despre criminalii Țopa, despre cel de-al doilea Donbas și despre planul viclean al Moscovei. Însă despre cauzele protestului aproape nu s-a vorbit. Cum putem noi, reprezentanții mass-media, dar și publicul nostru, să supraviețuim în noile condiții ale războaielor mediatice? Despre aceasta vorbim astăzi cu oaspeții mei din studio, jurnaliștii Anatol Golea și Vladimir Soloviov. Există sau nu războaiele mediatice în mass-media din Republica Moldova, Volodea?
Vladimir Soloviov: „Bineînțeles că există. Cu toții vedem cum se face acest lucru. Și aceste războaie nu au început de ieri. Să ne amintim de alegerile parlamentare din noiembrie: deja atunci s-a făcut promisiunea unui Maidan sângeros. După care au urmat arestările, scoaterea partidelor din listele electorale. Maidanul nu a avut loc.
Acum, deja nu prima dată în acest an, după ce au început acțiunile de protest antiguvernamentale, noi, în general, din nou auzim același cântec: Maidan, mâna Moscovei și niciun cuvânt despre problemele reale, care de fapt impun oamenii să iasă în stradă. Am în vedere că aceste probleme evită să abordeze un anumit segment al mass-media, posturi de televiune, pagini electronice, bloggeri, analiști politici.
Spre fericire, în Moldova încă au rămas sursele de informare care mai vorbesc despre problemele reale, despre cauzele ieșirii oamenilor în stradă, care adresează întrebările incomode atât puterii cât și celor care organizează protestul, deoarece există multe întrebări pentru platforma civică «DA». Și sarcina jurnaliștilor nu e să ia în apărare o parte sau alta, ci să adreseze aceste întrebări, pentru a-i explica cumva cititorilor ce se întâmplă în realitate”.
Europa Liberă: Domnule Golea, cine duce aceste războaie și, în general, de ce?
Anatol Golea: „Eu nu aș zice chiar că sunt niște războaie, deoarece războiul presupune...”
Europa Liberă: „Este vorba despre niște diversiuni mici?”
Anatol Golea: „...Da, sunt niște diversiuni mici împotriva sau în folosul cuiva, deoarece războiul presupune cel puțin două forțe mai mult sau mai puțin egale. Atunci când unul este mult mai puternic decât altul, rezultatul războiului este limpede și este clar că acel slab nu are niciun motiv să lupte împotriva celui puternic. În cazul dat aceasta... Eu nu aş fi de acord cu faptul că putem vorbi despre un război. Este pur și simplu un fel de propagandă impertinentă în manieră sovietică, când se crea...
Chiar ieri am citit un material foarte interesant despre statul Butan. Textul mi-a plăcut foarte mult. În această țară, în locul produsului intern brut se folosește indicele fericirii naționale. Fericirea este acolo o unitate de măsură. Și la sfârșit, o concluzie foarte simplă: în Butan toți sunt fericiți, deoarece ei nu cunosc o altă viață. Lumea externă nu există... Țara este izolată. Televiziunea a apărut acolo doar în anul 1999 și se află sub controlul sever al statului”.
Europa Liberă: Ne mutăm cu traiul la Butan?
Anatol Golea: „La noi, în plină epocă a tehnologiilor informaționale, se încearcă crearea, recrearea unei astfel de țări, unde tuturor li se impune o anumită ordine de zi, dintr-o anumită corporație mass-media, și se discută doar despre aceasta. Volodea deja a vorbit despre tot ceea ce a avut loc înaintea alegerilor din 30 noiembrie 2014. Eu aș mai aminti despre primăvara anului curent, când înaintea acțiunilor de protest, iarăși au apărut extremiștii, iarăși s-au găsit armele pe traseul spre aeroport care se supraveghează...”
Europa Liberă: Într-o casă părăsită...
Anatol Golea: „...Acolo se fac verificări de câteva ori pe zi și brusc, înaitea acțiunilor de protest, se descoperă așa ceva. Și aceasta nu s-a soldat cu nimic, la fel ca și ceea ce s-a întâmplat în noiembrie: nu există nici cei vinovați, nici probe, iar oamenii sunt amăgiți. Oamenii pe bune cred acestor șmecherii propagandistice.
Mi se pare straniu comportamentul Consiliului Coordonator al Audiovizualului care are grijă de puritatea eterului, nu se acceptă propaganda rusească, ceea ce într-o oarecare măsură este justificat, dar nimic nu face pentru a crea un câmp informațional obiectiv și posturi de televiziune obiective în interiorul țării. Putem regreta acest fapt.”
Europa Liberă: Dar putem noi acum, în epoca surselor mass-media și a posturilor de televiziune digitale, online să înțelegem, unde este câmpul informațional obiectiv și unde el nu este obiectiv? Deoarece tehnologia este foarte simplă.
Astăzi deja nu este de ajuns să apeși butonul unui post de televiziune și să asculți, ce spun ei acolo. Dimineața și seara deschizi Internetul, ți se trimite un film anonim. Dimineața deschizi cinci platforme online și acolo zece bloggeri diferiți deja au scris, de exemplu, despre acest film. Sau despre o știre, sau despre altceva. După amiază aceasta deja apare încă pe 30 de pagini online, iar seara trei sau patru...
Anatol Golea: „Cinci posturi de televiziune...”
Europa Liberă: ...Trei sau patru posturi de televiziune încep despre aceasta să vorbească, și, în sfârșit, aceasta devine ordinea de zi pentru tot publicul. Toți încep să vorbească despre aceasta. Cum putem noi înțelege, unde este obiectiv și unde nu este, Volodea?
Vladimir Soloviov: „Iată, din ceea ce ai spus rezultă cum putem deosebi propaganda, minciuna de adevăr. Apare un film anonim. Filmele anonime nu-mi trezesc nicio încredere”.
Anatol Golea: „Accentul e pe film, nu pe caracterul său anonim.”
Vladimir Soloviov: „Accentul e pe caracterul său anonim. Aceasta este unu. Doi. Bloggerii scriu. Bloggerii nu sunt jurnaliști. De ce eu trebuie să-i cred? Dacă vom lua...”
Europa Liberă: Există posturi de televiziune...
Vladimir Soloviov: „...Dacă vom lua...”
Europa Liberă: Există posturi de televiziune care cred...
Vladimir Soloviov: „...Posturile de televiziune ne transmit infomații fără să ne comunice fapte. În ceea ce privește alegerile din 30 noiembrie, când a apărut acea poveste cu «Antifa», organizație extremistă etc. și când au fost arestați oamenii care aproape jumătate de an au stat închiși într-un izolator, noi am scos un număr de revistă cu multe materiale în care am analizat faptele, învinuirile și am descris foarte minuțios ce i se incriminează și ce întrebări avem noi pentru Procuratură în legătură cu aceste învinuiri. Niciuna dintre ele nu a fost confirmată.
Arsenalul de arme care a fost arătat la toate posturile de televiziune pentru a-i speria pe toți, s-a adeverit a fi al nimănui. Așa și nu s-a stabilit cine l-a plasat, cui aparține acesta și așa mai departe...”
Europa Liberă: Volodea, despre aceasta scria „Newsmaker”, dar nu au spus-o acele cinci posturi de televiziune care au provocat isteria din spațiul public în ajunul alegerilor. Totul pur și simplu a fost uitat. Tot despre ce noi am vorbit a dispărut în câmpul informațional.
Vladimir Soloviov: „Vreau să-ți spun că eu chiar ieri m-am întâlnit cu niște cunoscuți de-ai mei care au afaceri. Ei sunt oameni simpli, care reprezintă un segment obișnuit al societății, deci nu sunt jurnaliști, nu pătrund în anumite detalii, nu încearcă să ajungă la esență. Și totuși toți ei, unul ca unul, toți șase care au fost la acea întâlnire, mi-au spus: pe data de 6 septembrie noi vom merge la protest. Sunt oameni care niciodată în viață nu au fost la niciun fel de proteste”.
Europa Liberă: Pot zice că am și eu mai mulți cunoscuți care nu aveau de gând să meargă la protestul din 6 septembrie, deoarece au avut multe întrebări în adresa platformei civice „DA”, în adresa anumitor persoane din grupul de inițiativă, dar atunci când ei au văzut toată această campanie ce are...
Anatol Golea: „Da, aceasta are un efect invers...”
Europa Liberă: ...Da, campanie ce are drept scop distrugerea Platformei în ajun de protest...
Vladimir Soloviov: „Propaganda...”
Europa Liberă: ...Oamenii au decis să iasă pur și simplu pentru...
Vladimir Soloviov: „...Propaganda pe care o vedem este de fapt făcută foarte stângaci. Și cu lipsă de talent. De aceea chiar și cel mai naiv spectator își pune întrebarea: ce înseamnă de fapt aceasta?”
Anatol Golea: „Lipsa de măsură... excesul de zel întotdeauna are un efect invers. Este bine știut că întotdeauna trebuie de măsurat, de dozat foarte bine. Din păcate, cei care organizează aceasta nu...”
Vladimit Soloviov: „Din fericire!”
Antatol Golea: „Da, din fericire! Ei aceasta nu o simt și nu posedă acel sentiment al măsurii. Dar ce vreau eu să spun. Oamenii s-au pregătit foarte bine pentru aceste campanii, necesitatea cărora apare odată la trei luni sau odată la jumătate de an pentru a justifica anumite acțiuni. Mai mult ca atât, vreau să zic că în spatele acestor campanii stau aproximativ aceleași persoane care au lucrat în perioada 2005-2009. Țin minte foarte bine acele timpuri când toată mass-media era concentrată în mâinile unui singur partid și informația apărea dimineața pe postul de televiziune «NIT» care era centrul, purtătorul de cuvânt al partidului. Și apoi în decursul zilei informația se răspândea, se prelingea în toate sursele de informare, pe toate portalurile din Internet, care atunci nu erau atât de multe ca acum, iar seara ea deja se transmitea prin «Mesager» pe postul național de televiziune.
Acesta era ultimul punct, confirmarea că, iată, tot ce se spune este adevărat... Iată, aceleași metode se aplică și astăzi. Și oamenii s-au pregătit. Ei știu că televiziunea, desigur... Astăzi sunt multe posturi de televiziune, sunt și cele care reprezintă opoziția, și cele care sunt obiective sau mai puțin obiective. Televiziunea își pierde influența de altădată asupra populației”.
Europa Liberă: Își pierde monopolul.
Anatol Golea: „Își pierde monopolul, da”.
Europa Liberă: Deoarece, până la ora știrilor de seară, oamenii pot afla noutățile inclusiv din spațiul online.
Anatol Golea: „Și acei care au pregătit aceste campanii, s-au gândit foarte bine la toate detaliile. Ei își au deja blogeri plătiți, analiști politici și politologi plătiți, pagini pe Internet. Mi-a plăcut un politolog care a spus direct: «La ce bun ne trebuie propaganda rusească? Avem nevoie de propaganda noastă!» Iată, deja o avem”.
Europa Liberă: Dar cum în general putem să ne descurcăm în acest ocean al informației false?
Anatol Golea: „Omul simplu se descurcă în el foarte greu”.
Europa Liberă: Tocmai de aceea, noi discutăm ca niște oameni din interiorul industriei, care pricep, cunosc anumite persoane care se ocupă de toate aceste diversiuni informaționale. Noi cu toții înțelegem acest lucru. Omul care stă acasă, privește televizorul, poate mai citește niște surse pe Internet. Dacă vom intra acum în spațiul online, vom observa că unui număr de cinci portaluri bune îi corespund, probabil, cele douăzeci și cinci de scurgeri informaționale de care au nevoie anumite holdinguri. Unui post de televiziune îi corespund alte cinci care se află în mâinile cuiva. Cum poate omul înțelege unde este adevărul și unde este minciuna?
Vladimir Soloviov: „Omul trebuie să gândească. Să gândească cu mintea și să analizeze. Sursele de informare care... proprietarii cărora nu sunt cunoscute, nu sunt clare, care sunt afiliate unor forțe politice, care vorbesc de rău doar despre anumite persoane sau partide și laudă doar o anumită forță – în aceste surse deja este greu să avem încredere. Omul trebuie să se informeze din mai multe surse, să privească și să compare cum se prezintă o știre sau alta, și să scoată concluziile respective. Și atunci o să apară înțelegerea cine și pentru cine lucrează. Și pentru a ajunge la aceasta nici nu trebuie de săpat foarte adânc. Se poate pur și simplu de văzut pe ce anume se pun accentele”.
Anatol Golea: „Volodea, este foarte simplu să spui: să gândească, deoarece... Mergeți în orice sat moldovenesc unde oamenii lucrează în câmp”.
Europa Liberă: Toată ziua. Ei nu... nu prea citesc din „Newsmaker”.
Anatol Golea: „Toată ziua ei...”
Europa Liberă: ...Sau din „Infotag”.
Anatol Golea: „Ei vin seara și, în cel mai bun caz, privesc știrile la un post de televiziune sau dоuă. Și desigur ei cred în ceea ce văd”.
Europa Liberă: De obicei este un post cu acoperire națională...
Anatol Golea: „Da, da, da...”
Europa Liberă: ...Deoarece în sate mai multe posturi de televiziune pur și simplu nu sunt retransmise.
Anatol Golea: „Le este foarte greu să înțeleagă toate detaliile, ei nu stau în Internet, nu știu, cine este proprietarul acestor surse. Deși, treptat oamenii află, treptat se face clar cine, de ce, cu ce scop și în interesele cui prezintă o anumită informație. Deocamdată aceasta are efect. Trebuie să recunoaștem că aceasta are efect”.
Europa Liberă: Trebuie să recunoaștem că aceasta are efect nu doar în sate unde în afara unui număr redus de posturi de televiziune altceva nu se mai arată.
Anatol Golea: „Da, desigur! Bineînţeles”.
Europa Liberă: Sunt foarte mulți tineri care nu citesc portalurile de știri. Pur și simplu nu citesc, nu se interesează de politică. Însă toată ziua stau pe Facebook, în Twitter sau în orice altă rețea de socializare.
Anatol Golea: „Da, și ei nu privesc televizorul”.
Europa Liberă: Ei nu privesc televizorul, ei citesc doar titlurile pe care le destribuie, le postează prietenii lor.
Anatol Golea: „Da”.
Europa Liberă: Și dacă urmărești ce apare în decursul unei zile, vei avea: „Boțan împreună cu Petrenco. Un complot sângeros”, „Criminalii Țopa. Reglările de conturi ale origarhilor cu Plahotniuc”, „Platforma civică «DA» este finanțată de către frații Țopa”, „Mâna Moscovei” și tot așa.
Anatol Golea: „Și la urmă: de fapt, totul este bine, invităm duminică toată lumea la concertul lui Dima Bilan și Vera Brejneva”.
Europa Liberă: Da, exact. Zeci de oameni postează știrile aproximativ de aceeași natură. Sunt sursele diferite, sunt persoanele diferite și la acel om care, de fapt, nu le accesează și nu încearcă să intre în detalii – cui aparține un portal electronic sau altul, – i se formează în orice caz o anumită impresie. Cum să luptăm cu aceasta?
Vladimir Soloviov: „Și totuși paralel cu cele zeci de postări și stiri despre «complotul sângeros» apar, cel puțin în cronica mea de pe Facebook, tot atât de multe postări care spun de ce Plahotniuc este periculos, de ce trebuie să mergem la protest pe data de 6 septembrie și așa mai departe”.
Europa Liberă: Dar, Volodea, tu doar știi cum funcționează Facebook-ul: aceste postări îți apar doar pentru că tu mai des îi dai like-uri. Așa funcționează agregatul fluxului de știri de pe Facebook.
Vladimir Soloviov: „Așa sau altfel, dar într-o asemenea situație, fără să lucrezi asupra ta și fără să încerci să înțelegi ceva este foarte greu. Omul nu trebuie să permită să fie manipulat. O altă reţetă pentru a gândi și a analiza eu nu văd.
Pe de altă parte, noi avem Consiliul Coordonator al Audiovizualului, avem televiziunea publică. Și din partea lor noi trebuie să cerem corectitudine, să-i adresăm aceleași întrebări. Eu înțeleg că sunt niște structuri controlate, dar... Așteptați, vă rog, au avut loc câteva mitinguri, și în ajunul acestui miting guvernanții au renunțat la majorarea tarifelor, au organizat concertul și au promis fermierilor susținerea financiară. Adică, uneori aceasta lucrează. Iar în urma ultimului miting a fost publicat raportul Kroll. Dacă vor enunţa cerințele care vor viza inclusiv mass-media, atunci, cine știe, poate și în acest domeniu vor avea loc niște schimbări”.
Europa Liberă: Dacă metodele instituționale încă nu funcționează, iar Consiliul Coordonator al Audiovizualului este controlat și ei se prefac că nu se întâmplă nimic, poate oare mediul jurnalistic să se organizeze singur? Poate, deja a venit timpul?
Anatol Golea: „Timpul de mult a venit, dar noi la fel de mult timp vorbim despre faptul că nouă practic complet lipsește solidaritatea jurnalistică. Noi avem un sindicat al jurnaliștilor. Uniunea Jurnaliștilor există doar formal, la fel ca și Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Ce mai avem?”
Europa Liberă: Aș mai spune că aceasta este și un ecou al epocii sovietice: din obișnuință, din obișnuință.
Anatol Golea: „Într-adevăr, noi nu avem organizații jurnalistice profesioniste care ar întreprinde ceva în mod real pentru ca să depășească situația. La noi există o organizație nouă, la modă, modernă – Consiliul de Presă, care la fel este foarte slab, neajutorat, dar încearcă să intervină. Însă aceasta se întâmplă doar pe hârtie. Și ce dacă înaintea fiecărui scrutin electoral Comisia Electorală Centrală încearcă să cheme pe toți, pentru a semna un cod etic, de comportament în timpul campaniei electorale.
Eu doar odată, mai mulți ani în urmă, cred că prin 2009, am mers și primul am semnat un asemenea document. Apoi eu mi-am spus că în viața mea nu voi mai semna asemenea documente, deoarece aceasta la fel este o acțiune propagandistică a unor structuri. Toți semnează, dar nimeni nu respectă. La ce bun să mai facem asemenea formalități? Jurnaliștii trebuie să se organizeze, dar cred că până se va întâmpla acest lucru, va trece încă foarte mult timp”.
Europa Liberă: Volodea, noi putem să ne autoorganizăm?
Vladimir Soloviov: „Bineînțeles, noi putem face acest lucru. Și aici îmi este foarte greu să-l contrazic pe Anatol, deoarece, într-adevăr, jurnaliștii, chiar dacă și reprezintă cea mai activă parte a societății, sunt destul de pasivi în lupta lor pentru propriile drepturi. De fapt, nimic nu le încurcă să facă acest lucru, care nu este atât de complicat.
Jurnaliștii sunt oameni creativi, care pot să-și elaboreze o strategie și să treacă la acțiune. Pentru aceasta ei trebuie doar să se adune, să discute și să înceapă a lucra. Pentru că în Republica Moldova sunt destul de multe surse mass-media normale cu o poziție echilibrată, adecvată, care oferă diferite perspective și viziuni asupra subiectelor prezentate”.
Europa Liberă: Iată, Volodea, o întrebare. Săptămâna aceasta au avut loc două discuții dedicate deontologiei jurnalistice. Prima dată eu am scris despre un talk-show de pe postul de televiziune „Prime”, unde absolut toți invitații criticau platforma civică „DA”, în lipsa reprezentanților acestei platforme.
Anatol Golea: „Așa ceva se întâmplă în fiecare seară la alte posturi de televiziune”.
Europa Liberă: Eu am scris despre acest lucru și în comentariile pe pagina mea de Facebook internauții au început să mă critice, spunând că eu nu respect codul deontologic al jurnaliștilor, deoarece nu poți să-ți permiți să critici pe propriii tăi...
Anatol Golea: „…Colegi...”
Europa Liberă: ...Colegi. Două zile mai târziu apare o altă discuție, legată de doamna Alina Țurcanu, jurnalista de la „Europa Liberă”, care a fost amenințată de către un angajat al postului de televiziune și al paginii electronice „Publika”. Noi, de asemenea, am scris despre acest lucru, și din nou în comentariile au început să-mi scrie că noi, jurnaliștii, nu trebuie să ne criticăm unii pe alții. Sau, poate, noi deja am pășit peste acea linie roșie când, de fapt, dacă noi, jurnaliștii, singurii nu ne vom critica, acest lucru nu o va face nimeni?
Vladimir Soloviov: „De la bun început aș menționa doar că nu-i consider drept colegi pe acei care se ocupă de propagandă. Ei nu sunt jurnaliști. Ei execută anumite sarcini. Sarcinile care sunt departe de a fi jurnalistică adevărată. De aceea nu-i pot considera drept colegi. Chiar dacă ei țin în mână microfonul, sunt arătați la televizor și așa mai departe. Nu-i consider drept colegi”.
Europa Liberă: În viziunea ta, în cazul dat nu au fost încălcate principiile deontologice. Bine.
Vladimir Soloviov: „Categoric”.
Anatol Golea: „Volodea nu l-a studiat pe Lenin care zicea că un ziar nu este doar un propagandist colectiv... – și eu am uitat deja acest citat al lui Lenin, – deci, un ziar nu este doar un organizator și un propagandist colectiv, dar și un agitator colectiv. Ceva în sensul acesta. Este un citat de altădată. Am vrut să fac doar o remarcă. Atunci când Volodea spunea, fiind de acord cu mine, că noi nu putem, încă nu ne-am copt pentru a ne autoorganiza, eu mi-am amintit că noi totuși putem face acest lucru când va fi nevoie. Aceasta ne demonstrează ceea ce s-a întâmplat în primăvară când noi discutam în studioul dumneavoastră legea...”
Europa Liberă: Legea, da.
Anatol Golea: „În cazul în care noi am fi tăcut cu toții, această lege ar fi fost adoptată. Talk-show-urile care prezentau diferite puncte de vedere puteau fi interzise...”
Europa Liberă: Este adevărat.
Anatol Golea: „…La acel talk-show trebuia să fie invitat procurorul să confirme: da sau nu, adevărat sau fals. Adică, presiunea din partea jurnaliștilor era atât de mare, încât președintele Parlamentului, Candu era nevoit să trimită această lege Comisiei de la Veneția și acolo ea a fost îngropată. Dar poate și nu. Vom vedea, ce se va întâmpla mai departe. Deputații se vor întoarce la acea lege probabil în toamnă. Și noi iarăși va trebui să luptăm...”
Europa Liberă: Eu, apropo, îmi amintesc de încă un val al solidarității în mediul jurnalistic, într-o parte a acestui mediu. Este vorba despre cazul «Pădurea Domnească», dacă Vă amintiți. După acel caz, la fel, a devenit foarte clar, cine și ce parte reprezintă, cine încearcă să facă jurnalistică obiectivă, și cine încearcă...
Anatol Golea: „Într-adevăr, au fost asemenea cazuri...”
Europa Liberă: …Să participe în jocuri politice. Și o parte din mass-media atunci s-a solidarizat foarte puternic. Dar, cum se spune, „nu ne îndârjim cu sapa la avioane, dacă sapa nu este de mărimea avionului”. Cum putem noi să luptăm cu aceste lături propagandistice, care în fiecare zi curg din diferitele surse mass-media?
Vladimir Soloviov: „Pe postul de televiziune TV-7 tu faci o emisiune destul de populară. Tu inviți în ea oamenii cu diferite puncte de vedere, cu viziuni contrare, uneori chiar și pe acei oameni care ție personal, probabil, îţi sunt antipatici. Dar tu le oferi posibilitatea să vină în studio și să-și expună poziția, le adresezi întrebări. Iată aceasta și este lupta cu propaganda. Emisiunea ta este urmărită de foarte... de destul de multă lume. Același lucru îl face și Anatol. În studioul său apar oameni diferiți, de calitate diferită, care reprezintă diferite orientări politice și așa mai departe.
La mine, în însemnările mele, în acele însemnări pe care le scriu jurnaliștii portalului nostru, întotdeauna se respectă o regulă foarte simplă: dacă există un conflict și tu scrii despre acest conflic, contactează ambele părți ale conflictului. Atât. Adică, nu trebuie să schimbăm standardele, nu trebuie să inventăm nimic nou. Altceva este că există o adevărată maşinărie...”
Europa Liberă: O armată…
Vladimir Soloviov: „…Într-adevăr, o armată...”
Europa Liberă: …Cu funcţiuni multiple...
Vladimir Soloviov: „...Care nu refuză să facă acest lucru. De fapt această armată execută ordonanţele. De aceea eu sunt aproape convins că va veni momentul când generalul acestei armate va schimba poziţia întrerupătorului și oamenii, care ieri vorbeau despre Maidanul sângeros și mâna Moscovei, vor povesti despre pericolul europenizării Republicii Moldova, despre pericolele integrării europene și așa mai departe. Mai devreme sau mai târziu acest moment va veni, și ei ca la comandă vor vorbi cu alte voci”.
Anatol Golea: „Așa ceva la noi deja a avut loc”.
Vladimir Soloviov: „Așa ceva a fost și va mai fi”.
Anatol Golea: „Așa ceva deja a fost. Adică, se schimbă vectorul, se schimbă posturile de televiziune... Eu am discutat și cu jurnaliștii, și cu politicienii...”
Europa Liberă: Dar Dumneavoastră în general, în calitate de jurnalist, îi înțelegeți pe colegii Dumneavoastră, care fac acest lucru?
Anatol Golea: „Este greu de înțeles, dar poate fi găsită o justificare. Adică, fiecare spune că trebuie să-și hrănească familia”.
Europa Liberă: Că au de plătit pentru credite, mașini, pentru leasing...
Anatol Golea: „Că au credite, mașini, viața de zi cu zi...”
Europa Liberă: De parcă Dumneavoastră nu le aveți!
Vladimir Soloviov: „Fostul redactor-șef al revistei «Kommersant” de la Moscova, Andrei Vasiliev, a spus odată foarte frumos: principalul inamic al libertății este ipoteca”.
Europa Liberă: Absolut corect!
Anatol Golea: „Da, absolut adevărat! Și noi vedem că situația s-a schimbat chiar în ultima jumătate de an. Când în februarie a existat coaliția minoritară, aceste surse media, de exemplu, vorbeau foarte rău despre România. Atunci când în componența coaliției a intrat domnul Ghimpu, situația s-a schimbat.
Despre România se vorbește deja mai neutru. Este doar un exemplu: cum se emite o comandă, jurnaliștii o execută fără reținere. Îmi pare rău, mie sincer îmi pare foarte rău pentru ei, dar așa este viața! Pentru a depăși această situație este nevoie, în viziunea mea, de presiune din partea societății.
O permanentă presiune a societății, care va cere informații obiective. Societatea oricum... cum se spune la noi, poporul nu e prost... La urma urmelor el înțelege ce și cum, tot mai mulți oameni înțeleg că pe 30 noiembrie Moldova se afla la marginea unui război. Amintiți-vă de acea tensiune care...”
Europa Liberă: Și a doua zi totul a fost uitat...!
Anatol Golea: „Și a doua zi totul a fost uitat, nimic nu s-a întâmplat. Eu înțeleg că oamenii nu știu cine sunt proprietarii, pe ei nu îi interesează detaliile, cui aparțin acele surse mass-media, cine a dat comandă, dar oamenii normali ar fi trebuit să se pună pe gânduri: la naiba, a existat pericolul unui război nou, Donbas, gata, iată-iată trebuie să înceapă un război. Însă alegerile au trecut și a doua zi nu s-a întâmplat nimic.
În luna mai din nou: Islamul, umblau pe aici niște teroriști, au găsit o armătură, au găsit tot ce vreți... Au trecut mitingurile din luna mai și iarăși nimic nu s-a întâmplat. Acum din nou aceeași situație. Adică, aceste valuri, de fapt, încercând să facă propagandă, formează o anumită viziune. Ele totuși educă și oamenii, și societatea civilă care mai devreme sau mai târziu trebuie să înceapă să-și adreseze întrebările sieși, celor din jur, inclusiv reprezentanților mass-media, să facă presiuni.
Eu nu văd o altă rețetă, de fapt, nu există rețete de-a gata: că iată, dacă vom adopta o lege ea neapărat se va respecta. Republica Moldova nu este acea țară în care se respectă legile. Și noi cunoaștem acest lucru foarte bine”.
Europa Liberă: În general, poate să vină timpul când toate aceste instrumente nu vor avea niciun efect, când oamenii, marea lor majoritate, care privesc un anumit post de televiziune sau citesc un anumit portal de știri, vor înțelege foarte bine, de ce acești băieți vorbesc sau scriu despre aceasta: deoarece stăpânul lor este o astfel de persoană, interesul său este să apere o anumită companie, el capturează o altă campanie. De aceea se şi fac toate acestea. În general, este posibil ca să vină un astfel de moment când toți oamenii vor începe să înțeleagă acest lucru?
Vladimir Soloviov: „Cred că pe data de 6 septembrie noi în mod real vom putea vedea, cât de eficientă a fost această furtună propagandistică”.
Europa Liberă: Încotro vor merge mai mulți oameni – la concert sau la miting...
Vladimir Soloviov: „Da, unde vor fi mai mulți oameni. Noi vom vedea aceasta pe 6 septembrie, însă deja am văzut că în iunie și în mai, când au avut loc multiplele proteste, pentru prima dată atâta lume venea nu la chemarea vreunui partid. Noi doar am văzut că oamenii nu erau pătrunși de această propagandă. Dar ea a existat și atunci. Atunci cei care o făceau erau numiți drept unioniști și încă cumva, acum au găsit mâna Moscovei... Însă cu timpul aceasta încetează a mai funcționa și se percepe pur și simplu ca un fundal”.
Anatol Golea: „Absolut corect. Să luăm ultimul exemplu cu aceste tarife. Decizia aceasta este atât de proastă, aș zice chiar atât de neclară! Îmi este interesant, ce va urma. Deoarece a anula propria decizie... Dacă e să vorbim obiectiv, uitându-ne în ochii unui altuia, tarifele trebuiau majorate, chiar dacă acest lucru nu este deloc plăcut și ne doare pe noi toți, mai ales în ceea ce privește prețurile pentru energie electrică. Adică, cursul 11 și cursul 19 sunt două diferențe mari, cum se spune la Odesa. De aceea era nevoie de această majorare. Dar nu așa, cum aceasta a fost făcut: la ora două noaptea, în secret, departe de ochii lumii... Această decizie trebuia să fie argumentată în mod deschis...”
Europa Liberă: De vineri spre sâmbătă...
Anatol Golea: „…Da, să fie arătată tuturor. Bine, au făcut cum au făcut, acum au anulat-o – au stopat, și corect că au stopat...”
Europa Liberă: Dumneavoastră credeți că acest lucru este legat de protestul din 6 septembrie?
Anatol Golea: „Absolut sigur, pentru a da drumul la aburi...”
Europa Liberă: Cu cât mai multe știri pozitive, cu atât mai puțină lume va veni la protest?
Anatol Golea: „Însă ce va urma? Deoarece decizia este atât de proastă. Cum putem noi cere de la ANRE, o companie a prestatorilor de servicii, să-și facă singură auditul și să ofere rezultatele? Adică, eu te angajez ca tu să-mi oferi un rezultat: sunt tarifele majorate sau nu. Tu îmi spui: «ok, aceasta va costa 200 de mii de dolari, și îți voi prezenta în urma auditului un astfel de rezultat argumentat despre justificarea majorării tarifelor că vei rămâne mut...»”.
Europa Liberă: Că de fapt majorarea cu 30 de procente este încă minimumul necesar...
Anatol Golea: „…Și eu, prestatorul de servicii, vin la ANRE, și îi spun: iată rezultate auditului efectuat de o companie internațională serioasă, care a costat atâțea bani, care ulterior vor fi întroduși în tarif, deoarece compania își va întoarce acești bani, tarifele trebuie majorate. Ce va urma? Mie în general îmi este interesantă logica acelor oameni care stau în spatele acestor decizii. Este clar că nu este vorba despre ANRE, care, ca și CCA, nu este un organ independent”.
Europa Liberă: Această decizie a demonstrat că ANRE este o structură controlată politic.
Anatol Golea: „Absolut corect! Cum poți lua asemenea decizii și să le anulezi peste o lună? Și ce va urma peste 60 de zile?”
Europa Liberă: Compania „Unité”, care sută la sută este o companie pe care o deține inclusiv statul, a demonstrat că este controlată, odată ce cu trei zile înaintea protestului a decis să organizeze un concert cu participarea lui Kirkorov, Bilan, Vera Brejneva...
Anatol Golea: „Cred că ei au anunțat începutul pentru ora 11.00, vor începe la 12.00, concertul va lua amploare undeva pe la ora unu, doi. Cred că acei care voi ieși în piață...”
Europa Liberă: Vor reuși să meargă și la concert...
Anatol Golea: „…Va trebui să meargă în coloane acolo și să-i întrebe pe acei de la «Unité»…”
Vladimir Soloviov: „Acolo va putea fi întrebată nu doar compania «Unité», dar și unele posturi de televiziune care se află în apropiere...”
Anatol Golea: „Da, acolo sunt multe...”
Vlaimir Soloviov: „Dar încă un pericol, Natalia, despre care eu permanent spun când discut cu reprezentanții opoziției: sursele mass-media pe care ei le dețin la fel nu se comportă corect. Și anume acest lucru demonstrează că...”
Europa Liberă: Sunt doi poli diferiți...
Vladimir Soloviov: „…Ei acționează folosind aceleași metode, însă, pur și simplu, având sarcini diferite. Și în acest caz nu există nicio garanție că atunci când opoziția va ajunge la putere ea nu va înceta să folosească aceleași metode. Iată, din păcate un loc bolnav și...”
Europa Liberă: Aceleași întrebări le putem adresa și celor care moderează talk-show-uri în studiourile postului de televiziune „Jurnal TV”, deoarece acolo niciodată nu apar acei care critică platforma civică „DA” împreună cu reprezentanții acestei Platforme. Tot așa, la „Publika TV” niciodată nu vin reprezentanții Platformei „DA”, atunci când acolo se adună doar criticii ei.
Vladimir Soloviov: „Noi am văzut în timpul alegerilor locale cum mass-media se împărțea după principiul simpatiilor politice și acele surse care păreau până atunci independente începeau în mod deschis să susțină un politician sau altul. Aceasta este cea mai mare problemă”.
Anatol Golea: „Eu în acest caz întotdeauna fac referință la concluzia formulată de observatorii OSCE care din anul 2000 în mod stabil vin la alegerile noastre, și care întotdeauna fac una și aceeași remarcă: în Republica Moldova există pluralismul viziunilor dintre posturile de televiziune, dar nu există pluralismul viziunilor în interiorul lor. Din păcate, această situație, care se menține cel puțin zece de ani, la momentul actual s-a agravat și mai mult”.
Europa Liberă: Trecem la concluzii. Și totuși, pe scurt, cu ce fel de sapă putem noi să ne îndârjim la avioane?
Anatol Golea: „Este vorba despre instrumente jurnalistice adevărate pe care le putem folosi, făcând meseria cinstit, să lucrăm cinstit, să informăm cinstit. Alte pârghii, de exemplu, de natură legislativă, CCA și așa mai departe, eu deocamdată nu văd”.
Europa Liberă: Volodea.
Vladimir Soloviov: „În primul rând, să informăm, cum a zis Anatol. În al doilea rând, din păcate, jurnaliștii care respectă toate standardele, trebuie să înceapă să facă nu doar jurnalistică. Eu am în vedere autoorganizarea și formularea acestei probleme în mod mai serios: trebuie de adresat întrebări, poate chiar de discutat cu reprezentanții CCA, și de insistat să apară vreun rezultat pentru ca normele acestea să nu fie respectate selectiv, cum se întâmplă acum la noi, dar în mod egal peste tot”.
Europa Liberă: Așadar, nu ne rămâne nimic mai mult decât să gândim și iarăși să gândim. Și să nu avem încredere în nimeni în afara propriei noastre reflecții din oglindă. Vă doresc toate cele bune. Ne vom auzim peste o lună.
