In Piata Marii Adunari Naţionale oamenii continua sa stea in corturi si sa astepte o intilnire cu reprezentatii puterii dupa esecul incercarii de astazi de a-i vedea pe liderii Aliantei Pentru Integrare Europeana 3. Presedintele Moldovei, Nicolae Timofti, si premierul Valeriu Strelet au anuntat anterior că nu îşi vor da demisia, asa cum cer protestatarii, dar pe pagina sa de Facebook, vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, a scris că alegerile anticipate - solicitate de protestatari - ar putea fi „o opțiune” pentru Republica Moldova, „dacă aceasta este dorința reală a societății și nu a unui grup de interese”. „Pentru Republica Moldova ar putea fi catastrofală orice destabilizare politică acum, DAR nu trebuie uitat faptul că alegerile anticipate pot fi oricând o opțiune […] care trebuie analizată serios” și care ar putea „să nu fie cea mai rea”, scrie liderul democrat. „După eventualele alegeri anticipate vom avea cu toții posibilitatea să vedem cine și ce a avut de câștigat […]. Iar dacă lucrurile ies prost, știm și cine poartă răspunderea”, se mai spune în mesajul lui Vlad Plahotniuc.
Temeiuri legale pentru organizarea alegerilor anticipate nu există, constată expertul în drept Constituţional, Nicolae Osmochescu, comentând principala revendicare de pe lista înaintată de protestatarii din PMAN.
Şi iată de ce: „Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a adoptat în timp de trei luni nicio lege. Parlamentul poate fi dizolvat dacă nu a acceptat votul de încredere pentru dizolvarea Guvernului, Parlamentul poate fi dizolvat în cursul anului o singură dar, dar la al. 4 din articolul 85 stipulează expres, e normă imperativă, că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimile şase luni ale mandatului Preşedintelui Republicii Moldova şi ultimile şase luni ale mandatului preşedintelui Timofti încep să sune de la ora 00:00 data de 22 septembrie.”
O altă cale pentru declanşarea anticipatelor ar fi demisia premierului şi a întregului Guvern, situaţie care a fost respinsă ieri, în cadrul unei emisiuni televizate de şeful cabinetului de miniştri, Valeriu Streleţ.
Se poate autodizolva Parlamentul? Nu, explică preşedintele Comisiei Electrorale Centrale, Iurie Ciocan, or un asemenea mecanism nu este prevăzut în lege:
„Într-adevăr, a fost asemenea procedură în reglementările anterioare, până la adoptarea Constituţiei Republicii Moldova, deci, până în 1994. Ştim că Parlamentul ales în 1990, în 1993 a adoptat o decizie de autodizolvare şi declanşare a alegerilor anticipate, deja în alte condiţii, de alt sistem electoral. În baza actualei Constituţii asemenea procedură de autodizolvare nu este prevăzută.”
Chiar dacă, ipotetic vorbind, se găsesc lacune legislative care ar declanşa alegeri anticipate, întrebarea care rămâne fără răspuns este ce se întâmplă după acest anunţ, crede editorialistul „Ziarului Naţional” Victor Ciobanu. Or, organizatorii platformei civice „Demnitate şi Adevăr” susţin că nu vor crea un proiect politic, prin urmare, constată Victor Ciobanu, alternativa pentru partidele aflate acum la guvernare nu există:
„Dacă ceri alegeri care se vor întâmpla foarte repede sau de curând şi tu încă nu ai o platformă politică căreia să-i transmiţi, generic vorbind, această încredere care o ai de la oamenii din Piaţă, atunci chiar nu înţeleg logica. […] Pe de altă parte, vedem că cer alegeri anticipate socialiştii din opoziţie, o cere Renato Usatîi, partidele care au obţinut rezultate la alegeri şi, probabil, au în vedere că în cazul unor anticipate ele vor obţine un rezultat mai bun.”
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, unul din fruntaşii Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, şi-a făcut publică poziţia privind cererea ultimativă a protestatarilor în ceea ce priveşte declanşarea alegerilor anticipate. Fruntaşul informal al democraţilor declară, precizând ca o face în nume propriu, că ideea unui scrutin parlamentar înainte de termen nu ar trebui sa fie respinsă.
Dacă aceasta este poziţia guvernanţilor, crede Victor Ciobanu, atunci ea reprezintă nimic mai mult decât un bluf: „În cazul anticipatelor partidele de la guvernare cu siguranţă vor pierde […] Nivelul de încredere al putere, în general, este foarte scăzut. Prognoza alegerilor eventuale cred că este un lucru ingrat şi rezultatele ar putea fi oricare. Ca să nu mai zic că alegerile, în general, induc o stare de instabilitate şi tensiune în societate.”
În atare situaţie, continuă editorialistul „Ziarului Naţional” declanşarea unei crize politice nu ar conveni nici protestatarilor şi nici guvernanţilor. Iată de ce, crede Victor Ciobanu, cele două tabere ar trebui cât mai urgent să se aşeze la masa negocierilor pentru a găsi un compromis, ori, continuă expertul, o criză politică suprapusă peste cea economică ar fi dezastruoasă pentru ţară.
