In România, considerată un model pentru Moldova pentru modul în care Directia Naţionala Anticorupţie acţionează împotriva corupţiei la nivel inalt, parlamentarii si-au votat astazi pensiile de care se vor bucura odata ce își vor fi incheiat activitatea ca alesi ai poporului.
Pensiile parlamentarilor nu sunt uriașe, păcatul lor este, însă, că au fost votate chiar de parlamentari și că sunt speciale, adică nu se încadrează în regula generală a românilor obișnuiți care primesc pensii, ci reprezintă privilegii ale celor care s-au aflat la un moment dat la putere.
Plenul reunit al Parlamentului a aprobat retrimiterea legii la comisiile de specialitate, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, care a promulgat totuși legea la începutul verii.
Șeful statului se află într-o situație destul de ingrată după ce a fost de acord cu mărirea indemnizațiilor unui grup restrâns de demnitari, între care se află și el, cu circa 300%. Credibilitatea și legitimitatea lui au avut de suferit după acest gest care-i face viața mai ușoară și care nu s-ar fi cuvenit făcut, pentru că în democrație cei aflați la putere lucrează pentru binele public nu în propriul interes.
Mărirea salariilor pentru cei 50 de înalți demnitari a deschis calea și pentru celelalte solicitări, parlamentari, medici, profesori, polițiști și ceilalți bugetari care la rândul lor se consideră îndreptățiți să trăiască mai bine. Deputatul social-democrat, Marius Manolache (fin al premierului Victor Ponta) a argumentat necesitatea legii speciale a pensiilor parlamentarilor spunând că el nu crede în „egalitatea dintre un demnitar sau înalt funcționar, care are o răspundere extraordinară și un cetățean normal, fie el muncitor, inginer, medic ș.a.m.d”.
Deputatul social-democrat invoca salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională și Înalta Curte, despre care spunea că pot ajunge până la aproape 10.000 de euro pe lună, spre deosebire de cele ale parlamentarilor români care sunt de doar 1000 de euro. Reprezentanții Legislativului românesc, dar și ceilalți demnitari care sunt încadrați în „legi speciale” nu înțeleg că ei sunt reprezentanții unei țări sărace.
În plus potrivit statisticilor pe care le fac diferite organizații neguvernamentale, prezența la muncă a parlamentarilor români este modestă, inițiativele lor sunt puține și rare și ca atare randamentul e minim. Cu toate acestea la salariul (4000-5000 de lei) lor, parlamentarilor li se adaugă diurnă zilnică (100 de lei), indemnizație pentru fiecare ședință a legislativului la care participă, o sumă lunară forfetară pentru cabinet (10.000 de lei), cazare (8000 de lei), transport și comunicații nelimitate.
Prin Legea pensiilor speciale pentru parlamentari, indemnizațiile prevăzute se vor adăuga la pensiile calculate după algoritumul normal și pot ajunge, în funcție de numărul de mandate, până la 1000 de euro lunar. Reexaminarea cerută de președinte s-ar putea să nu aducă schimbări spectaculoase în textul legii mai cu seamă că a fost votată inițial de o majoritate copleșitoare, care nu se simte în nicun fel solidară cu restul românilor și care este frustrată că președintele și ceilalți 50 de demnitari au primit deja salarii cu 300 la sută mai mari.
