„Adevărul Moldova” analizează într-un articol unele documente (decizii adoptate de Consiliul Superior de Securitate în perioada anilor 2012-2015) desecretizate de către Președinție la 9 septembrie printr-o dispoziție a președintelui Nicolae Timofti. Un document care datează cu 29 iunie 2012, scrie „Adevărul Moldova”, se referă la decizia Consiliului privind atacurile de tip raider la „Moldova-Agroindbank”, „Universalbank”, „Victoriabank” şi BEM. Potrivit altui document, se profită de instabilitatea politică şi economică pentru a destabiliza situaţia din Republica Moldova. „Efectul acestor acţiuni este amplificat şi de propaganda tendenţioasă, fără precedent, desfăşurată de mass-media externă”, se arată în documentul Consiliului, citat de „Adevărul Moldova”. Un alt document, scrie sursa citată, se referă la tranzacţiile cu zonele off-shore, prin intermediul sistemului bancar, fiind înregistrată o cifră de afaceri de 94 de mlrd. de lei sau circa 48,7 mlrd USD, ceea ce a prejudiciat grav bugetul.
„Deutsche Welle” titrează că „Puterea oligarhică încearcă să-i facă vinovați pe protestatari” și că premierul Valeriu Streleț „răspândește panică” prin declarațiile sale, conform cărora dacă nu se va reuși încheierea unui nou memorandum de creditare cu FMI „în Republica Moldova se va prăbuși totul”. Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie și despre reticența cu care tratează autoritățile protestatarii, dar și despre deschiderea manifestată de unele misiuni diplomatice străine la Chișinău.
În contextul întâlnirii grupului de iniţiativă al protestatarilor din PMAN cu Delegația UE, reprezentanților Ambasadei SUA și ai Germaniei, Timpul se întreabă „De ce reprezentanţii protestatarilor din PMAN nu au mers și la Ambasada României” în condițiile în care această țară este unul dintre cei mai importanți parteneri externi ai RM. „[…] România a fost principalul avocat al RM în procesul de obținere a regimului liberalizat de vize. Cu toate acestea, reprezentanții protestatarilor din PMAN au ignorat Ambasada României”, observă Timpul.
Prin mesajul lansat marți seara de către Vlad Plahotniuc, prim-vicepreședinte al PDM, în care acesta anunță că se pronunță pentru alegeri anticipate, dar că cei care le solicită ar trebui să-şi asume răspunderea pentru rezultat, liderul democrat ar fi vrut să transmită două idei-cheie, este de părere Alex Cozer de la Independent.md. Astfel, potrivit jurnalistului, Vlad Plahotniuc a vrut să spună că este „tare” și controlează în continuare instituțiile și nu se teme de anticipate. De asemenea, în opinia jurnalistului, Vlad Plahotniuc a vrut să atenționeze și asupra faptului că „Dacă vor fi anticipate vor veni prorușii. Dar ei vor avea nevoie de mine pentru a face alianță de guvernare, așa că tot eu voi conduce.” Alex Cozer concluzionează că alegerile anticipate sunt cea mai bună soluție pentru situația de astăzi, însă ele trebuie „să se petreacă doar în anumite condiții.”
Directorul Centrului de Investigații Jurnalistice (CIN), Cornelia Cozonac, membru-fondator al Platformei „Demnitate și Adevăr” vorbește într-un interviu pentru portalul multilingv „The Epoch Times” din România despre riscul ca socialiştii să profite de pe urma unor eventuale alegeri anticipate în Republica Moldova. Totuși, Cornelia Cozonac susține că nu crede ca PSRM să câştige. „[…] Am văzut foarte multă lume în Piaţă care n-o să voteze cu socialiştii. Cred că printr-o mai bună informare şi implicare a cetăţenilor, lucrurile se vor schimba”, a spus jurnalista. În opinia Corneliei Cozonac, „Platforma se va transforma într-un partid”, apreciind acest fapt „inevitabil.” „[…] În jurul Platformei se adună oameni buni. Chiar şi fostul Ministru al Educaţiei Maia Sandu ar putea să devină membru şi lider al Platformei”, a declarat Cornelia Cozonac, care consideră că „nişte alegeri reale vor avea loc nu mai devreme de un an de zile” timp în care ar putea să se coaguleze o alternativă la actuala guvernare.
Victor Ciobanu analizează într-un articol de opinie publicat în „Ziarul Național” revendicările avansate de către Platforma DA. Despre cerința alegerilor anticipate, Victor Ciobanu menționează că demisiile primelor persoane în stat sunt doar un mecanism de declanșare. „Problema e ce se întâmplă dacă avem alegeri? Orice lider responsabil care cere acest lucru trebuie să aibă și răspunsul. Or, organizatorii n-au răspuns clar la această întrebare. Este evident că platforma civică „DA” va da naștere unui proiect politic nou. Dar pe moment acesta nu există. Și de la constituirea unui partid nou până la acumularea voturilor e o cale lungă”, scrie Victor Ciobanu. În eventualitatea alegerilor, „DA” sau partidul care-l va naște nu are șanse mari, este de părere editorialistul, care consideră că revindecările protestatarilor trebuie să fie „raționale și realizabile.” „[…] Nu poate fi pusă cap de listă demisia președintelui (fără a avea un mecanism rezultativ de alegere a acestuia) care creează implicit un vid al puterii cu consecințe imprevizibile”, menționează Victor Ciobanu.
