În studioul Europei Libere, o discuție despre stadiul și perspectivele relațiilor de cooperare moldo-române, între Gheorghe Cojocaru și Vasile Botnaru.
Gheorghe Cojocaru: „Prezența primului ministru al României, Victor Ponta, la manifestările publice de la Chișinău de la sfârșitul lunii trecute a fost, se pare, de bun augur pentru continuarea cooperării între guvernul de la București și cel de la Chișinău. În primul rând, s-a decis convocarea unei ședințe comune a celor două executive și s-au dat asigurări privind acordarea tranșelor următoare din ajutorul de 100 de milioane de euro pentru realizarea unor proiecte de interes național pentru Republica Moldova. Și, în al doilea rând, s-au deschis oportunități noi pentru elaborarea și realizarea în comun a unor proiecte interministeriale de interes reciproc.”
Europa Liberă: Dar, fiți de acord, singurul domeniu în care se înregistrează performanțe vizibile este acordarea de burse, mii de burse pentru tinerii din Republica Moldova. De ce nu s-a reușit o colaborare semnificativă și în alte domenii, în cel economic, de exemplu?
Gheorghe Cojocaru: „Și în sfera cooperării economice s-au reușit multe, deși nu suficient, dar totuși astăzi legăturile economice și comerciale între cele două maluri ale Prutului sunt mult mai intense ca acum câțiva ani. Dacă investitorii români ezită din varii motive să treacă Prutul, mai mult din cauza riscurilor pronunțate dintr-o zonă nesigură, din punct de vedere social-politic și economic, oamenii de afaceri din Republica Moldova nu au niciun fel de ezitări să investească în diverse domenii din România. În special, în ultimii ani aceste investiții de la Chișinău către București sau alte zone ale spațiului românesc au curs spre domeniul serviciilor și divertismentului.”
Europa Liberă: Investitorii sigur că nu câștigă dacă nu vin pe un teren viran, dar este dreptul lor să își riște sau nu propriile capitaluri. Întrebarea mea ar fi de ce trenează cooperarea economică la nivelul de stat, unde se pot asigura garanții?
Gheorghe Cojocaru: „Și aici carul s-a mișcat din loc, dar mișcarea în acest domeniu al cooperării este una în zigzag și, deocamdată, fără o direcție precis conturată. S-a vorbit mult la timpul respectiv despre interconexiunile energetice, se vorbește în continuare despre acest subiect, s-a și lucrat la conducta de gaze Iași-Ungheni, prin care să se asigure cu gaze românești mai ieftine, în comparație cu cele din Rusia, populația din această localitate, dar, până la urmă, nici aici nu e clar ce se întâmplă în ultima vreme.
Nu se mai vorbește aproape deloc despre continuarea conductei până la Chișinău, deși s-au făcut multe promisiuni în acest sens. Se pare că odată cu „jaful secolului”, s-a împuținat și disponibilitatea autorităților de la Chișinău pentru realizarea unor asemenea proiecte...”
Europa Liberă: Totuși, am văzut dăunezi, chiar ieri, semnele unei posibile revigorări, renașterea din cenușă, mă refer la evenimentul mediatizat, miniştrii Transporturilor din România şi din Republica Moldova au decis să fie demarat un proiect privind deschiderea traficului feroviar între Chişinău şi Iaşi, precum şi un pod rutier la Ungheni. Să fie oare de bun augur aceste semne?
Gheorghe Cojocaru: „Da, aceasta ar putea fi o veste bună. Încă un pod rutier, cel puțin, ar fi de mare folos pentru legăturile între cele două maluri ale Prutului, după cum și un tren modern care să lege în timp util Chișinăul de Iași. Mai rămâne să sperăm că la reuniunea comună de la Tulcea, din 22 septembrie, a celor două guverne aceste acorduri vor fi semnate și se vor găsi, bineînțeles, și resursele financiare necesare.”
