Igor Munteanu: „Este foarte important ca guvernul să gestioneze această situaţie tulbure cu maximum de prudenţă”

La Chişinău continuă protestele din Piaţa Marii Adunări Naţionale, iar în ultimele zile mai mulţi lideri de opinie au lansat ideea că o parte din revendicările platformei civice „Demnitate şi Adevăr”, în special în ceea ce priveşte organizarea alegerilor anticipate, ar putea aduce la putere forţe pro-ruse. Pe de altă parte, reprezentanţii Platformei spun că „pericolul rusesc” este, la moment, inventat pentru a pune presiune asupra protestatarilor. Cum vede un fost ambasador moldovean la Washington, Igor Munteanu, situaţia?

Igor Munteanu: „Începutul protestelor la Chişinău promite o anumită accelerare a unor tensiuni şi frustrări ale populaţiei, ceea ce pune guvernul într-o situaţie defensivă. Or, pretenţiile pe care le are societatea civilă, pe care le au diverse grupuri profesionale faţă de guvern, în contextul recuperării banilor pierduţi prin cele trei bănci, sunt întemeiate.

Este foarte important ca guvernul să gestioneze această situaţie tulbure şi cu foarte multe necunoscute cu maximum de prudenţă. În acest context, evident că actorii străini, anumite state, care îşi doresc ca Republica Moldova să înainteze spre un anumit obiectiv sau curs de politică internă sau externă, îşi vor activiza de asemenea prezenţa sau rolul pe care l-au avut.

Privind într-un mod diacronic acţiunile acestor state, cum este Federaţia Rusă, evident că o destabilizare a situaţiei în Republica Moldova este furtuna perfectă de care ar avea nevoie. Pentru că în acest fel şi partidele pro-ruseşti ar putea să-şi ceară o porţie de „plăcintă” mai mare, o contribuţie mai importantă la formarea unei puteri politice şi la alte mize pe care doar le ghicim, în acest moment, inclusiv cele legate de prezenţa militarilor ruşi pe teritoriul Republicii Moldova, fără asentimentul şi acordul organelor constituţionale, statutul politic al Transnistriei, regimul în care funcţionează comerţul cu Federaţia Rusă.

Toate acestea sunt mize care sunt influenţate, la rândul lor,

de felul în care se va juca partida între protestatari şi guvern, între autorităţile legitime ale Republicii Moldova. Indiferent de ce ar spune la microfon sau de la tribuna protestelor figuranţii, jucătorii acestor proteste, guvernul Republicii Moldova trebuie să manifeste maximă flexibilitate şi în acelaşi timp consistenţă, coerenţă, astfel încât aceste proteste din stradă să nu ia scenarii radicale. Nu este în interesul nimănui să se întâmple acest lucru. Şi atunci aceste negocieri trebuie să dea satisfacţie şi protestelor legitime.”

Europa Liberă: Cum dumneavoastră anticipaţi că va proceda Rusia sau deja procedează?

Igor Munteanu: „Nu pot spune că sunt specialist pe reacţiile politice ale Federaţiei Ruse. Ştiu însă că nu s-a întâmplat nicio criză în Republica Moldova în care să nu existe tentaţia de a exploata această criză în favoarea interesului geopolitic al acestei ţări. Şi dacă ne uităm în istorie, vedem că, de fiecare dată când instituţiile statului au fost slăbite, s-a încercat atragerea unor decizii care să exploateze această slăbiciune. Şi mă refer, evident, la faptul că Republica Moldova şi guvernul Republicii Moldova trebuie să negocieze, în condiţii foarte dificile, pentru reluarea acordului cu FMI, reluarea finanţării externe.

Respectiv, există condiţii foarte stricte în care guvernul Republicii Moldova trebuie să demonstreze că este loial principiilor de justiţie şi principiilor statului de drept, inclusiv prin a face dreptate, în cazul devalizării acestor bănci la care ne-am referit. Or, s-ar putea crea situaţia în care acordul ar putea să pice, până la sfârşitul anului şi atunci să existe, ca în cazul Greciei, o ofertă din partea altor binevoitori externi, care nu ar condiţiona nimic altceva decât culoarea coaliţiei de guvernare. Respectiv, ar putea să existe consecinţe asupra deciziilor pe care în 2016 cineva ar putea să le promoveze.

Această evoluţie ar putea fi un risc major care nu se întrezăreşte în discuţiile de la talk-show-urile de la televiziunile publice sau private, dar este un risc pe care trebuie să-l luăm în consideraţie. Ce se întâmplă, de exemplu, dacă pică guvernul? Care sunt riscurile legate de neîncheierea acordului cu FMI? Care vor fi reacţiile populaţiei şi ale bugetarilor în condiţiile în care salariile ar putea să întârzie?

Acestea sunt riscuri la care, cu siguranţă, prim-ministrul Streleţ a făcut trimitere, atunci când în mod instantaneu a făcut referinţă şi la un curs de schimb, evident, alarmant pentru populaţie şi pentru dinamica relaţiilor comerciale. Sunt convins însă că Occidentul, prin partenerii de dezvoltare, ia în considerare mai multe riscuri la care este supusă Republica Moldova şi ar putea să manifeste flexibilitatea necesară pentru ca să încurajeze şi să penalizeze în acelaşi timp.”

Europa Liberă: Adică, va face ca s[ existe un acord cu FMI?

Igor Munteanu: „Relaţiile Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internaţional sunt condiţionate. Ele sunt relaţii determinate de anumiţi indicatori de dezvoltare macroeconomică şi de situaţia în bănci.”

Europa Liberă: Deci, totuşi aici flexibilitatea nu vă aşteptaţi să existe?

Igor Munteanu: „Da. Aici sunt condiţii foarte rigide, marja sau spaţiul de manevră este foarte limitat. Reluarea finanţării din partea donatorilor europeni este condiţionată şi aceasta este condiţia dură de semnare a acordului cu FMI. Or, negocierile vor dura mult.

În varianta pozitivă în care la 22 septembrie vine delegaţia sau nu vine delegaţia, vom putea enunţa care sunt paşii următori în raportul de forţe şi în Republica Moldova, şi în ceea ce priveşte poziţia actorilor internaţionali europeni, în special faţă de actualul guvern şi faţă de ceea ce se va întâmpla în 2016.”

Europa Liberă: Totuşi, ce aţi avut în vedere când aţi zis că partenerii occidentali se uită şi la aceste lucruri şi sunt capabili să găsească o formulă în care şi să încurajeze, şi să penalizeze în acelaşi timp?

Igor Munteanu: „Eu bănuiesc că partenerii pentru dezvoltare sunt pozitivi faţă de aceste proteste. Pentru că doar protestele pot să schimbe statu-quo-ul investigaţiei şi statu-quo-ul în care principalele instituţii şi autorităţi care trebuie să-şi facă treaba în investigaţia băncilor vor ajunge la un rezultat. Or, a trecut, slavă Domnului, aproape un an din momentul lansării investigaţiei Kroll, jumătate de an de la prezentarea rezultatelor pe aceste investigaţii şi opinia publică încă nu a observat să se facă justiţie. Şi nu a observat decât anumite jocuri de culise care s-au făcut pe marginea acestui subiect foarte sensibil şi incendiar.

Dacă te duci în acest moment la ţară, lumea foarte simplă şi foarte afectată de criză vorbeşte, în primul rând, de dispariţia acestui miliard. Şi, evident, nu contează acum dacă este un miliard sau mai puţin, dar contează că este principalul subiect prin care se reproşează guvernului şi autorităţilor publice, în acest moment, că nu au fost vigilente, că şi-au permis să treacă cu vederea riscurile pe care, a propos, şi domnul preşedinte Timofti le-a enunţat, recent, prin publicarea unor scrisori secrete. Tot aşa cum domnul Candu, preşedintele Parlamentului a publicat, sub propria răspundere, raportul Kroll.

Or, aceste lucruri creează senzaţia că cineva trage de timp, cineva nu este interesat ca această informaţie extrem de sensibilă să ajungă în atenţia publicului informat. Și că aceste partide, din păcate, mai mult se acoperă unul pe celălalt decât încearcă să construiască credibilitate în acţiunile de justiţie în Republica Moldova. Această senzaţie este foarte acută şi este încărcată de riscuri. Pentru că partenerii pentru dezvoltare vor vedea această situaţie ca fiind defavorabilă interesului de cooperare cu Republica Moldova şi se vor abţine de la susţinerea elementelor pozitive din actualul guvern.

Or, fără credibilitate, nu va fi mişcare înainte şi nu va fi, din păcate, creat acel spaţiu în care poţi negocia pozitiv şi eficient cu Fondul Monetar Internaţional. Această situaţie de derută şi confuzie nu creează suficientă energie pentru ca să gestionezi protestele şi să oferi posibilitatea unor autorităţi cu mandat în investigarea situaţiei din bănci să se reabiliteze fie prin tragerea în judecată a persoanelor culpabile, fie prin crearea unor mecanisme cu garanţii suplimentare. Pentru ca să nu se întâmple aceeaşi situaţie în lunile următoare şi în alte bănci, despre care am înţeles că există anumite riscuri.”

Europa Liberă: Dacă v-am înţeles corect, în caz că nu vine, de exemplu, FMI pe 22 septembrie sau nu se ajunge la un acord, sau semnalele de acolo vor fi negative, nu trebuie interpretat în niciun fel că nu vin din cauza protestelor? E una dintre înţelegerile mele pe care vreau să le precizăm.

Igor Munteanu: „Percepţiile noastre sunt dictate şi de sfera profesională în care, probabil, activăm. Dacă nu vine delegaţia, ceea ce încă nu este o certitudine, nu poţi arunca pe deplin blamul sau responsabilitatea pe protestatari. În fiecare an, la începutul toamnei, există mişcări de protest. De data aceasta protestele sunt mai largi, mai masive şi revendicările, probabil, sunt mai radicale decât de obicei, dar întotdeauna toamna.

Toamna trecută ne-am confruntat cu proteste masive din partea fermierilor, cei care au fost bruiaţi şi embargoul Federaţiei Ruse i-a afectat în mod direct. În cealaltă toamnă au fost alte tipuri de proteste cu caracter politic. Deci, în fiecare situaţie la începutul toamnei se activizează factorul politic.

De data aceasta însă este o situaţie mai gravă, datorită activizării factorului extern, prin situaţia de criză din Transnistria, prin existenţa unui război în vecinătatea Republicii Moldova. Şi acest război nu este încheiat, el este cu toate actele în regulă. Şi al treilea, prin subţierea sprijinului politic care se acordă guvernului în exerciţiu la Chişinău, datorită faptului că investigaţia nu a avansat suficient, încât noi să fim credibili ca partener al statelor din Uniunea Europeană şi Statelor Unite ale Americii.”

Europa Liberă: Investigaţia durează mult şi acest lucru poate fi înţeles… Dar faptul că nu a fost măcar o demitere pentru dumneavoastră cum pare? Pentru preşedintele ţării, de exemplu, era straniu că guvernatorul se mai află în funcţie.

Igor Munteanu: „Există o scenografie politică pe care nu aş vrea să o comentez în acest interviu, dar, cu siguranţă, preşedintele Timofti, de asemenea, ar putea să facă mult mai multe, decât doar să meargă sub dictările consilierilor lui apropiaţi. Preşedintele are tot dreptul să se adreseze către naţiune în situaţii grele, aşa cum fac şi alţi preşedinţi de ţară, şi să ceară îndeplinirea exactă a unor obligaţii instituţionale din partea Procuraturii, din partea Centrului Naţional Anticorupţie, din partea SIS, din partea instituţiilor de care nu trebuie doar să anunţe despre apariţia unor situaţii de risc, dar trebuie să-şi îndeplinească funcţiile, fără ca să vadă cum stau lucrurile în interiorul coaliţiei.

Acest lucru creează o confuzie, creează o interpretare periculoasă asupra competenţelor de care preşedintele se

bucură conform Constituţiei. Joacă dezordonat şi prost mai mulţi actori politici, inclusiv partidele care se află în această coaliţie. Pentru că, în momentul în care simţi respiraţia mulţimii, a protestelor din stradă şi simţi că nu ai spaţiu de manevră în raport cu donatorii, este, evident, un sentiment de supravieţuire politică să dai nişte răspunsuri care să astâmpere această nemulţumire a populaţiei. Or, dacă nu ai acest instinct de supravieţuire, în cazul acesta nu eşti politician.

În acest moment Republica Moldova trebuie să găsească suficientă energie pentru ca să se recredibilizeze pe terenul relaţiilor foarte delicate cu partenerii săi pentru dezvoltare şi să elimine tentaţia unor actori externi de a folosi situaţia de criză ca pe o şansă extraordinară de a rejuca un meci. Meciul s-a încheiat în noiembrie 2014.

Dacă cineva îşi doreşte ca acest meci să fie rejucat în decembrie 2015, este o mare eroare şi este o mare greşeală tactică. Republica Moldova trebuie să se înveţe să menţină ciclurile politice integrale de patru ani, dar punând presiune asupra executării angajamentelor internaţionale şi interne, prin responsabilizarea factorului politic. Instituţiile specializate, CNA, Procuratura, nu trebuie să se oprească din investigaţii. Iar atunci când blochează cineva investigaţia, aceste persoane trebuie să dispară din sistem. Aceasta este o atribuţie directă a unui şef de stat.

Și aceasta este o atribuţie directă a unui prim-ministru care trebuie să se detaşeze de propriul partid, pentru ca să poată exercita şi îndeplini nişte sarcini extrem de importante care ţin doar de el.”

Europa Liberă: A propos de condiţiile FMI. Autorităţile au început să vorbească despre ridicarea vârstei de pensionare pentru femei, egalarea acesteia cu cea de pensionare a bărbaţilor. Ar putea fi o condiţie a FMI?

Igor Munteanu: „Cu siguranţă. Noi am acceptat în mod populist o diminuare a vârstei de pensionare, în situația în care nu existau nici condiţii, nici factori economici şi nici factori sociali.”

Europa Liberă: Vă referiţi la episodul din...

Igor Munteanu: „…2004-2005.”

Europa Liberă: Când Banca Mondială recomanda schimbarea vârstei de pensionare...

Igor Munteanu: „În situaţia de atunci, 2003-2004, când exista o anumită creştere economică, existau anumite iluzii la nivelul factorului politic că noi putem să neglijăm aceste cerinţe, pentru că noi suntem unici, noi mergem pe calea noastră proprie de dezvoltare. S-a dovedit că acest episod excepţional de creştere economică a durat puţin. Noi nu am obţinut un motor de creştere economică durabilă. O situaţie pe care o deplâng toţi miniştrii de economie din Republica Moldova, dar niciunul dintre ei nu este suficient de capabil să găsească acest motor de dezvoltare economică a ţării.

Şi atunci când trebuie să negociem un nou acord cu FMI, ni se aminteşte de lucrurile pe care le-am făcut în mod aiurea. Și aceste condiţii pică într-o situaţie economică şi mai dificilă decât era în 2003. Deci, noi plătim, într-un fel, lecţiile unor erori de guvernare din perioada PCRM, în condiţiile în care situaţia economică nu s-a ameliorat şi, din contra, a fost afectată de criza din sistemul bancar.”

Europa Liberă: Dar ar putea încerca guvernul, în loc să facă investigaţia şi să dea semne clare că acolo există determinare, să acopere aceasta prin faptul că ridică vârsta de pensionare?

Igor Munteanu: „Nu ştiu care va fi răspunsul guvernului. În general, am menţionat anterior că spaţiul de manevră este extrem de limitat, poţi să negociezi atunci când ai cum şi ai cu ce. În condiţiile noastre, guvernul este în totală defensivă şi este în totală retragere. Pentru că cele mai importante spaţii în care ar fi putut şi ar fi trebuit să se negocieze au fost ratate, prin pierderea controlului asupra sistemului bancar şi prin situaţii în care reglementările opace şi neprieteneşti faţă de businessul internaţional, faţă de investitorii străini au creat multă nemulţumire, inclusiv printre cei care au venit cu investiţii în Republica Moldova. Or, toate aceste lucruri, chiar dacă sunt colaterale mizelor care se discută între guvern şi FMI contează pentru percepţia generală.

Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că ne-am asumat foarte multe obligaţii la implementarea Acordului de Liber Schimb şi noi patinăm pe loc. Noi, datorită situaţiei post-electorale confuze, cu un guvern minoritar, ne-am oprit în procesul de implementare a obligaţiilor noastre. Acest lucru influenţează negativ starea de spirit a partenerilor europeni şi, în acelaşi timp, transmite semnale nemulţumitoare către cei cu care ar trebui să avem un acord din partea FMI, că guvernul nu este gata, nu este pregătit să-şi asume angajamente pentru reforme structurale şi pierde timpul preţios în bickering, în jocuri de culise, în loc de a urma nişte cursuri importante şi stabile.”

Europa Liberă: Revenind la pericolele care vin din Est. Cine ar trebui să se gândească la ele? În primul rând, guvernul sau trebuie să se gândească şi cei care au organizat aceste proteste şi sunt în fruntea mişcării protestatare?

Igor Munteanu: „Eu cred că trebuie să se gândească toţi cei care sunt cultivaţi şi au o cultură strategică. Nu este obligatoriu să fii parte din Platforma „DA” ca să-ţi dai seama că protestele sunt naturale, sunt legitimate de nemulţumirea populaţiei faţă de felul în care instituţiile îşi îndeplinesc atribuţiile.

Pe de altă parte, am fi orbi dacă nu am vedea felul în care se mobilizează forţele ostile independenţei Republicii Moldova şi integrării sale cu Uniunea Europeană, căutând să se revanşeze, printr-o rejucare a meciului electoral. Cei care pun acum foarte multă presiune pe Comisia Electorală Centrală, pe faptul că alegerile nu au fost suficient de democratice comit o manipulare. Pentru că putem să contestăm în istorie orice lucru care nu ne-ar plăcea, dar alegerile din noiembrie s-au jucat. Ele trebuie să asigure guvernelor ulterioare, confirmate prin votul parlamentar, posibilitatea de a gestiona procesul.

Atunci când ele nu gestionează, nu mergi spre alegeri anticipate, ci încerci în prima instanţă să pui presiune pe jucători, pe actorii politici, pe partidele care şi-au asumat responsabilitatea. Abia după aceasta ajungi la ultima instanţă, în care ceri alegeri anticipate. Aceasta ar fi opinia mea, dar, cu siguranţă, este în contradictoriu cu ceea ce se vociferează de pe platforma şi de pe tribuna Platformei „DA”.