Tot mai mulți internauți postează pe rețelele de socializare un citat din Platon care se potrivește bine cu ce se întâmplă acum în Piața Marii Adunări Naționale de la Chișinău: „Aplauzele și susținerea vor merge către cel care va spune ceea ce vor oamenii să audă, nu către cel care le va spune cu adevărat ce primesc în schimb”…
În Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău continuă protestul maraton, lansat duminică, 6 septembrie, odată cu mitingul organizat de Platforma Civică „Demnitate și Adevăr” care rămâne la conducerea mișcării de protest. Revendicarea centrală a manifestanților este alegeri anticipate și alegerea directă a președintelui țării. Șeful statului, Nicolae Timofti, și premierul Valeriu Streleț, au anunțat deja că nu vor demisiona. Pe de altă parte, manifestanții din centrul Chișinăului au avertizat că vor mobiliza și mai multă lumea la proteste. Printre cei care scandează, cântă și își recapătă încrederea în oameni e și artistul de la Căpriana Tudor Ungureanu.
Tudor Ungureanu: „În piață sunt şi buni români, sunt şi buni statalişti ai Republicii Moldova şi chiar au apărut unii antistatalişti, unionişti sovietici. Părerea mea este că tot timpul manipularea acestei mase de oameni are loc din cauza că nu e un lider. Eu caut un lider care ar putea să asculte masele acestea de oameni.”
Europa Liberă: De ce atât de greu apare un lider naţional în Republica Moldova?
Tudor Ungureanu: „La noi lider naţional poţi deveni peste noapte, cu bani. Cine a ştiut până astăzi cine e Shor? Eu de Shor auzeam numai când treceam prin magazinele Duty Free. Acum a ajuns primar. Cine ştia de Usatîi? Cine ştia de Dodon? Au ajuns lideri. Ajung să tulbure apele şi fac bani, vorba lui Constantin Tănase, ca în bancul cu maimuţa care cobora şi dădea crocodilului peste nas, şi când i-a plătit crocodilul 50 de dolari, maimuţa a fugit în copac şi a spus: „Toantă, proastă, dar o lună de zile te-am enervat, și bani am făcut”. Deci, aceştia tulbură apele, dar fac și bani.”
Europa Liberă: În ce împrejurări poate apărea acest lider naţional? Şi dacă există persoane integre morale, cu pricepere, care să iasă la suprafaţă?
Tudor Ungureanu: „Spune şi poetul: „Blestemaţi veţi fi, dacă nu se va ridica dintre voi, din rândurile voastre un profet”. Avem dar tăvălucul acesta, poporul nostru, care gândeşte până acum cu stomacul... Fraţilor, ştiţi când ne vom trezi şi vom fi uniţi? Când va fi 100 de euro pâinea sau când stomacul va fi trei zile gol şi gâtul uscat. Atunci va veni mintea moldoveanului de pe urmă.”
Europa Liberă: Cu ce se termină aceste proteste? Finalul acestor proteste îl vedeţi?
Tudor Ungureanu: „Finalul acestor proteste îl vedem dacă conducerea republicii va accepta un dialog şi vom găsim soluţii revendicărilor.”
Europa Liberă: A început dialogul, protestatarii s-au întâlnit cu premierul, cu spicherul.
Tudor Ungureanu: „Să ia capacul. Altfel vor fi nişte specialişti, meseriaşi care vor veni de peste hotare şi vor face un Maidan ca în Kiev. Vor fi jertfe.”
Europa Liberă: Cine ar trebui să demisioneze?
Tudor Ungureanu: „Să se lămurească, să ridice capacul, începând cu Banca de Economii. Unde sunt banii? Aceasta e prima întrebare la care poporul vrea răspuns.”
Europa Liberă: Capul lui Drăguţanu se cere acum?
Tudor Ungureanu: „Să aflăm cine l-a instalat pe Drăguţanu la Banca Naţională.”
Europa Liberă: Care capete mai trebuie să cadă?
Tudor Ungureanu: „Capetele politice care l-au instalat pe Drăguţanu. Mihai Ghimpu să răspundă, dacă lui nu i-a raportat Drăguţanu unde se duc banii. Am înţeles că banii din 2011 s-au evaporat. Eu sunt foarte supărat pe actuala putere. Nu avem din ce alege, fiindcă în caz de alegeri anticipate, vor veni la putere, cum a venit Voronin pe cal alb.”
Europa Liberă: Deci, protestele le vedeţi cu ochi buni sau mai puţin buni?
Tudor Ungureanu: „Guvernanţii noştri merită să primească nu o palmă, dar două sau trei, să sară scântei din ei. Au luat banii pentru reparaţia Casei de Cultură din Căpriana, patru milioane de lei erau preconizaţi. Au spus că vor construi grădiniţă. Nu avem nici grădiniţă, nici Casă de Cultură, nici banii nu sunt. Veniţi să vedeţi ce drumuri sunt spre Străşeni.”
Europa Liberă: Admiteţi un eşec al acestor proteste?
Tudor Ungureanu: „Sunt nişte interese, că vin ai noştri, pleacă ai noştri. Noi ne-am obişnuit, rămânem doar ca proştii, aceia – hoţi, aceştia – hoţi. Am cântat şi am spus-o şi data trecută. Ţineţi minte ce v-am spus, iubit popor? Am dat jos un balaur comunist şi mare luptă ne aşteaptă cu ai noştri. Cea mai grea luptă este cu ai tăi, fiindcă pe duşmani îi cunoşti, îi ştii. Ştefan cel Mare se temea cel mai tare de trădători. Ce făcea cu trădătorii, când se întorcea din lupte? Îi trăgea pe toţi în ţeapă, îi nimicea.”
Europa Liberă: Aici trădare ar putea să apară?
Tudor Ungureanu: „Trădări avem la nivel de interese geopolitice. Suntem într-o situaţie foarte grea.”
Europa Liberă: Eşec poate fi?
Tudor Ungureanu: „Eu cred că îi vor lăsa în pace până vor veni frigurile. Nu avem forţa naţionaliştilor din Kiev care au răbdat şi au fost și susţinuţi. La noi nu ştiu cine va susţine atâta lume. Sunt toţi înrăiţi.”
Europa Liberă: Cu ce aţi vrea să se termine aceste proteste?
Tudor Ungureanu: „Aş vrea să aflu cine a luat creditele de la bănci. Ian dați-le, domnilor, înapoi!”
Europa Liberă: Aţi accepta ca Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” să se transforme în partid politic?
Tudor Ungureanu: „Sunt nişte lideri pe care îi stimez.”
„Orășelul Demnității” din Chișinău. Ziua a cincea
Europa Liberă: Aţi vrea să fie un partid sau mai degrabă să rămână o platformă care să facă presiune?
Tudor Ungureanu: „Suntem sătui de partide. Noi suntem oameni de soi şi ne mâncăm între noi.”
Europa Liberă: Trebuie un partid să apară sau trebuie o mişcare să rămână?
Tudor Ungureanu: „O mişcare cu lideri din popor, poporul să decidă. Să mai lăsăm cu partidele, să fie simplificate pe doctrine. S-a săturat lumea de buletine de vot de doi metri şi de liste electorale cu partide care te înnebunesc. Eu mă rătăceam în buletinul de vot, ştiam pentru cine trebuie să votez, am votat pentru Uniunea Europeană, dar omul simplu...”
Europa Liberă: Moldoveanul e protestatar azi?
Tudor Ungureanu: „Moldoveanul cât e sătul nu e protestatar.”
Europa Liberă: Tudor Ungureanu de la Căpriana e protestatar?
Tudor Ungureanu: „Sunt artist amărât al poporului. Toată viaţa am fost protestatar şi lupt, fiindcă viaţa este o luptă. Mă lupt pe seama tuturor. Nu sunt membru de partid şi nu văd niciun partid care să mă merite. Dacă ar apărea o mână de oameni care nu au interese să-şi rezolve probleme cu pământuri, case, bănci... Eu, dacă eram profitor ca ei, demult le aveam pe toate. Sediul nostru este într-un microbuz.”
Europa Liberă: Ar putea cineva să profite de aceste proteste, o forţă politică?
Tudor Ungureanu: „Da. La fel cum au profitat şi în 2009. Atunci le-am spus: „Fraţilor, să vedeţi ce jaf vine pe capul nostru. Balaurul cu şase capete va veni”. Şi a venit, s-au adeverit vorbele mele. Ce am avut noi anii aceştia? A fost o mâncărime în Parlament. Părerea mea e că i-au legat mâinile lui Timofti marii noştri politicieni, care sunt nişte SRL-işti, nu politicieni. Totul se face la comandă. De aceea am zis că poporul trebuie să se deştepte.”
Europa Liberă: Cine face azi viitorul Moldovei?
Tudor Ungureanu: „Viitorul Moldovei îl fac acei care sunt la studii, miile de tineri care au plecat. Va veni o generaţie nouă.”
Europa Liberă: Cetăţenii Republicii Moldova îşi caută acum duşmanul pe interior sau pe exterior?
Tudor Ungureanu: „Duşmanul cel mai periculos e cel din interior. De ce am zis că sunt artist amărât? Că amar mi-e mie, de când lumea, pe hoţie. A mai cântat asemenea frază Barbu Lăutaru pe vremea când erau fanarioţii. Dar astăzi la noi nu sunt neofanarioţi aceştia?!”
*
Printre oamenii care vin în Piața Marii Adunări Naționale la acțiunile pașnice de protest, organizate de Platforma „Demnitate și Adevăr”, sunt și tineri gata să lupte pentru o viață decentă la ei acasă, pentru țara și copiii lor, pe care își doresc să îi crească în Moldova. Mihai Curagău, student la Universitatea Academiei de Științe a Moldovei, spune că susține protestele pentru că țara trebuie să ducă până la capăt reformele pornite.
Mihai Curagău: „Aceste acţiuni de protest sunt binevenite. Ele ar trebui să fie mai dese şi cu o amploare mai mare, să fie mai mulţi oameni.”
Europa Liberă: Au venit mai mult vârstnicii. Tineri sporadic zăreşti.
Mihai Curagău: „Eu cred că este o consecinţă a „7 aprilie”. O parte dintre ei se tem să nu fie învinovăţiţi din nou de ceea ce s-a întâmplat atunci, să nu se repete aceeaşi situație.”
Europa Liberă: Şi ca să nu se repete, ce trebuie să se întâmple?
Mihai Curagău: „Ca să nu se repete, ar trebui acest protest să fie paşnic.”
Europa Liberă: Aşa şi este.
Mihai Curagău: „Este paşnic, dar nu există o dorinţă a persoanelor de a veni. Mergeam în troleibuz şi cineva se uita şi zice: „Nu vor reuşi nimic. Oricum nu le vor da ce vor”. Dacă vom fi mulţi, vom reuşi. Împreună suntem puternici.”
Europa Liberă: Dar cum îl vezi tu pe moldoveanul protestatar?
Mihai Curagău: „Moldoveanul protestatar nu ar trebui să stea la televizor şi să zică: „Şi eu trebuia să fiu acolo”. El trebuie să fie aici, în momentul acesta, alături de ţară şi să nu meargă indiferent prin piaţă, să meargă pe trotuar şi să nu se uite în dreapta sau în stânga lui.”
Europa Liberă: Ce se poate obţine prin aceste acţiuni de protest, dacă cei de la guvernare sunt aleşi pe cale democratică, în cadrul scrutinelor libere, cum s-a zis, şi corecte din toamna anului trecut, preşedintele e în fotoliul său ales de către Parlament, aşa cum stipulează Constituţia. Aceste revendicări politice vă ating şi pe voi? Tu ai votat.
Mihai Curagău: „Guvernarea aceasta nu este una dintre cele mai bune. Dar noi am ridicat-o în slăvi şi noi o vom da jos. Aceasta şi se va întâmpla.”
Europa Liberă: Care vă sunt nemulţumirile? Ce nu au făcut ei din ceea ce au promis?
Mihai Curagău: „Ei multe au promis, dar de făcut au făcut puţine.”
Europa Liberă: Au zis că duc Moldova pe calea europeană.
Mihai Curagău: „Când li s-a propus procuror din exterior, ei nu au fost de acord cu aceasta. Fiecare are ceva ascuns, au averi care nu sunt declarate, au afaceri murdare. Fiecare se hrăneşte unde munceşte. Însă ei se hrănesc prea bine şi se hrănesc pe spinarea poporului.”
Europa Liberă: Şi crezi că dacă ar veni un procuror din afară, unul european, peste noapte, se schimbă lucrurile?
Mihai Curagău: „Nu se schimbă peste noapte lucrurile, dar nici aşa nu este posibil să trăieşti. Pe mine mă revoltă faptul că oamenii nu sunt uniţi. Ei ar trebui să nu se uite că cineva e român, că cineva e rus, să dea jos această guvernare care este coruptă. Ei spun că se face pentru popor, dar se face pentru buzunarul lor.”
Europa Liberă: Şi atunci tu protestezi ca să apară cineva care...
Mihai Curagău: „Ca să apară cineva dintre noi, dintre oamenii simpli, care va şti cum să procedeze şi cum să facă dreptate.”
Europa Liberă: Un om simplu nu poate să preia pârghiile conducerii.
Mihai Curagău: „Trebuie să fie un om cinstit, un om devotat.”
Europa Liberă: Şi încă nu s-a identificat o asemenea persoană, un lider naţional?
Mihai Curagău: „Pentru mine nu există un lider naţional. Noi suntem o ţară care nu are neam. Nu avem neam pentru că noi toţi suntem pentru noi, nu suntem pentru ţară. Noi suntem fiecare pentru noi, pentru ai noştri, fiecare cu rudele sale. Însă ar trebui toţi să fim împreună, să luptăm pentru acelaşi viitor.”
Europa Liberă: Am auzit deseori în piaţă vorbindu-se despre Maia Sandu.
Mihai Curagău: „Maia Sandu ar fi o persoană de încredere. O respect pe Maia Sandu pentru ceea ce a făcut în Ministerul Educaţiei. Şi chiar este o doamnă destul de bravă, a reuşit să facă reforme şi să pună Ministerul Educaţiei pe calea cea dreaptă. Însă nu ştiu dacă are o echipă şi susţinători care o vor ajuta să devină o persoană care va putea să conducă o ţară întreagă. Eu aş fi una dintre acele persoane care aş susţine-o.”
Europa Liberă: Ţi-ai pus vreodată întrebarea că de aceste proteste ar putea să profite anumite forţe?
Mihai Curagău: „Nu mi-am pus această întrebare. Dar în orice război există un profit, cineva investeşte ca să scoată un profit. Cred că şi aici va fi cândva un profit, acum sunt investiţiile. Protestatarii doresc dreptate, doresc adevăr. De ce s-a ajuns la această stare care este în ţară? Nu s-au putut efectua reforme până ca ţara să ajungă în genunchi, ca poporul să iasă şi să protesteze?”
Europa Liberă: Dacă se ajunge la alegeri parlamentare anticipate, mergi să votezi?
Mihai Curagău: „Dacă vor fi persoane de încredere, persoane care îşi vor demonstra capacităţile şi dorinţa de a lupta pentru ţară, voi merge la alegeri. Lupta pentru ţară o definesc prin dăruirea întregului suflet într-o campanie electorală curată, nu cu multe promisiuni, luate din vânt, nu cu multe finanţe. Ar trebui să fie o campanie electorală care să mobilizeze oamenii, să-i facă să se gândească ce vor ei în viitor. Vorbim de viitorul apropiat, de apropiaţii cinci-zece ani.”
Europa Liberă: Tu ce viitor îţi doreşti?
Mihai Curagău: „Eu îmi doresc o carieră de succes în Moldova. Îmi doresc să-mi întemeiez o familie, în cinci-şase ani. Și doresc să am copiii şi copiii mei să înveţe şi să aibă şi ei un viitor aici. Şi cred că acest lucru şi-l doresc şi cei care sunt peste hotare. Pentru că ei trimit bani şi trimit bani în ţara aceasta, acasă la copii, la ţară.”
Europa Liberă: Aceasta o spui tu, Mihai Curagău, care ai avut şi ai părinţii muncind în străinătate?
Mihai Curagău: „Muncind peste hotare, care fiecare monedă au trimis-o acasă, ca să avem un viitor mai bun.”
*
Chiar dacă sistemul reușește uneori să năruie visuri și să distrugă speranțe, Mihai Gafton a ales să rămână în Moldova. Își face studiile la Drept, la Universitatea de Stat din Moldova. Spune că preferă să își apere drepturile fără a protesta.
Mihai Gafton: „Dacă luăm din perspectiva faptului că există necesitatea de o anumită schimbare, de o anumită orientare spre bine, un nou vector, o nouă mentalitate, atunci, da, eu susţin aceste proteste. Pentru că într-adevăr mai departe în aşa mod, pur şi simplu, nu se poate.”
Europa Liberă: Dar cum faci noua schimbare sau schimbarea până la capăt?
Mihai Gafton: „Sunt două căi de a face această schimbare. Depinde deja pentru care poporul moldovean va opta. Pentru că avem două tipuri de schimbări. Una – revoluţie, înlăturarea prin forţă a puterii şi instaurarea unei noi puteri. Şi există a doua cale – evoluţie, treptat, pas cu pas implementăm câte o anumită schimbare.”
Europa Liberă: Se cere a fi daţi jos de la putere acei care guvernează. Cine vine în loc?
Mihai Gafton: „Dacă vorbim în contextul revoluţiei, acesta şi e pericolul, că nu se ştie, nu e clar până la capăt cine vine la putere. Doi, ce schimbări vor avea loc, vor fi capabili noii oameni cu aşa-numita noua mentalitate să modifice statu-quo-ul care există în Republica Moldova sau nu. Garanţia nu există, ea nu e până la capăt clară. Totul se bazează pe aspectul moral, pe aspectul responsabilităţii pure, într-un context în care o forţă coercitivă concretă şi nemijlocită, care va avea efect imediat, nu există.”
Europa Liberă: De ce actualii guvernanţi nu şi-ar presura cenuşă pe creştet? Pentru că s-au comis nişte greşeli, chiar s-au comis nişte infracţiuni, vorbind de acest „jaf al secolului”, aşa cum se spune despre devalizarea celor trei bănci de unde a dispărut miliardul. De ce e atât de inertă guvernarea şi, mai ales, instituţiile statului, despre care se zice că ar rămâne în continuare în comă?
Mihai Gafton: „Noi avem peste 20 de ani de independenţă, în care ne-am confruntat cu diferite situaţii, dar nu cu o situaţie de aşa gen. Este pentru prima dată în statul Republica Moldova când atâta lume a ieşit la protest faţă de guvernare, solicitând nişte răspunsuri, solicitând să se prezinte anumiţi vinovaţi pentru situaţia în care s-a pomenit statul nostru. Da, unii m-ar putea contrazice, că avem şi anul 1991, Marea Adunare Naţională. Însă, iarăşi, nu luăm în considerare, pentru că atunci era vorba de trecerea de la un sistem totalitar sovietic la un sistem democratic. În cazul dat noi avem nu o transfigurare de sistem, dar aici avem în vedere nişte răspunsuri, soluţii pentru situaţia în care s-a pomenit statul nostru.”
Europa Liberă: Te întreb pe tine, ca un tânăr care faci studii la Drept. Dacă ai fi la guvernare, de unde ai începe, ce ai schimba?
A cincea zi a protestelor anti-guvernamentale de la Chișinău
Mihai Gafton: „Aş începe cu educaţia. Pentru că noua generaţie, care vine derivă din sistemul educaţional, felul cum tinerii învaţă, felul cum tinerii se dezvoltă, ce fel de spectru de cunoaştere îşi formează. Şi eu aş începe de aici, aş investi foarte mult în sistemul educaţional, astfel încât noua generaţie care va veni va putea implementa nişte reforme concrete. Deja de aici derivând modificările în celelalte sistem – economic, judiciar, politic, administrativ, financiar ş.a.m.d. Iată aici este miezul problemei noastre – sistemul educaţional, altfel spus, mentalitatea noastră, metoda de a gândi.”
Europa Liberă: Şi de ce tinerii nu ies să protesteze, cerând mai multe investiţii în educaţie?
Mihai Gafton: „Pentru că foarte mulţi tineri sunt peste hotare. Doi, foarte mulţi tineri sunt inerţi. De aceea şi vorbim de sistemul educaţional, pentru că sistemul educaţional din Republica Moldova nu dezvoltă un tânăr cu perspective multilaterale, cu un spectru de cunoaştere foarte mare, cu o viziune per ansamblu. Tânărul din Republica Moldova este un tânăr, din păcate, inactiv civic, pe care puţin îl interesează ce se întâmplă la macronivel, ce se întâmplă cu domeniul politic. Eu din propria experienţă, comunicând cu tineri din diferite colţuri ale republicii, ei până în ziua de azi, până în secolul 21, anul 2015, nu cunosc cine e preşedintele Republicii Moldova. Iată când îţi pui o aşa întrebare şi vezi clar că omul acesta nici nu are idee ce funcţii îndeplineşte preşedintele, ţi-e groază, pur şi simplu.”
Europa Liberă: Şi atunci care e răspunsul tău la întrebarea de ce în 2009 a fost revoluţia făcută de tineri şi în 2015, mai degrabă, la proteste vin oamenii trecuţi de vârsta tinereţii?
Mihai Gafton: „Pentru că tinerii de atunci solicitau o anumită schimbare. Da, în cazul dat tot se solicită o anumită schimbare. Însă care a fost efectul răscoalei din 2009? S-a schimbat guvernarea. Comuniştii au fost înlăturaţi, au intrat la conducere partide pro-europene. Vectorul a fost schimbat. Respectiv, răscoala a satisfăcut interesele. Prin urmare, gata, a plecat forţa aceea. În cazul dat noi nu solicităm o schimbare de vector, noi solicităm nişte răspunsuri clare, concrete.”
Europa Liberă: Se cer demisii, demisia premierului şi guvernului, demisia spicherului, demisia şefului statului.
Mihai Gafton: „Se cer demisii. Dar, iarăşi, aceste demisii mai degrabă derivă din felul acesta de a gândi radical, din ideea că totul e rău, trebuie să înlăturăm total această guvernare şi să instaurăm noua guvernare. Aceste lucruri nu se schimbă peste noapte. Acum noi trebuie să ne gândim la o schimbare a sistemului, treptată, evolutivă. Şi de aici, deja mai târziu, va deriva treptat înlăturarea – o persoană, a doua, a treia, a patra, a cincea. Total, peste noapte, să se schimbe aceasta e ca şi cum ai pune cruce pe toată ţara. Pentru că există chiar şi o teorie în istorie, în politologie, care spune clar că puterea nu suferă vidul. Trebuie să fie cineva care să exercite puterea, astfel încât stabilitatea cât de cât să existe.”
Europa Liberă: Nişte demisii de onoare ar salva situaţia? Demisia guvernatorului, demisia şefului CNA?
Mihai Gafton: „Ar fi favorabile. Însă noi, în primul rând, acum trebuie să ne orientăm spre stabilizarea economică a ţării. Şi după aceea, concret, pentru fiecare persoană să determinăm care i-a fost rolul. Dar atâta timp cât noi suntem în criză economică, nu avem pensii normale, atunci la ce ar salva aceste demisii?”
Europa Liberă: Şi dacă eşuează aceste proteste tot e un fel de scuipat în suflet celor câteva zeci de mii de oameni care au ieşit în piaţă să caute dreptate.
Mihai Gafton: „Dar cine vor fi responsabili pentru eşecul protestelor? Tot societatea. Problema e în alta: vor fi capabili aceşti oameni să ducă lucrul început până la capăt sau nu?”
Europa Liberă: Dacă tu ai fi printre mulţime, ce aşteptări ai avea?
Mihai Gafton: „Aş aştepta răspunsuri clare. Cine a furat miliardul? Încotro s-a dus? Ce facem mai departe? Pentru că, logic, aveți o gaură în buget, respectiv, trebuie să aveţi un plan concret de a lichida această gaură. Soluţii în vederea sistemului economic, sistemului educaţional. Şi după aceea clasa respectivă politică trebuie să-şi încheie mandatul, să vină alte persoane în condiţii de stabilitate financiară, politică, economică totală, astfel încât să mergem mai departe.”
Europa Liberă: Deci, discutăm cu tânărul Mihai Gafton, student la Drept, care nu e protestatar…
Mihai Gafton: „Nu. Îmi place să fiu luptător pentru drepturile mele, chiar consider aceasta o necesitate. Dar, totodată, îmi place să mă conduc de lege, să respect legea, să respect Constituţia. Pentru că odată ce noi nu respectăm Constituţia, înseamnă că nu-ţi respecţi ţara, nu-ţi respecţi neamul, nu-ţi respecţi originea.”
Europa Liberă: Cu tinerii care sunt văzuţi în Piaţa Marii Adunări Naţionale sunteţi pe baricade diferite?
Mihai Gafton: „Nu aş spune că suntem pe baricade diferite. Pur şi simplu, tinerii care au ieşit au solicitări mai radicale.”
Europa Liberă: Pe tine te preocupă problema apariţiei unui lider naţional?
Mihai Gafton: „Absolut. Pentru că dacă noi vrem o dezvoltare serioasă, cu nişte paşi rapizi, atunci avem nevoie de un lider naţional, de un lider care va fi pentru popor, va guverna, în numele poporului şi, totodată, va fi mai greu de influenţat.”
Europa Liberă: Liderul acesta trebuie să-l propulseze societatea sau trebuie să iasă această persoană în faţa cetăţenilor şi să spună că are curajul să îşi asume acest rol de lider naţional, pentru că ştie ce trebuie să facă cu statul acesta şi cum să aducă prosperitate şi bunăstare în casa fiecărui cetăţean?
Mihai Gafton: „Consider că a doua variantă. Pentru că liderii rareori au fost propulsaţi de societate. Din contra, în cele mai dese cazuri liderii au fost pe poziţii de confruntare cu societatea, pentru că societatea nu vedea în ei un potenţial lider. Însă liderul, prin perseverenţa lui, prin lucru, prin opunere, prin rezistenţă, clar, paşnică, nu trebuie să fie violentă, ajunge la putere şi, respectiv, demonstrează inversul. Astfel încât societatea, într-un final, în perspectivă, va manifesta mulţumire faţă de liderul nou care va apărea şi va renaşte poporul şi, în general, statul.”
*
Printre protestatarii din Piața Marii Adunări Naționale și printre liderii mișcării „Demnitate și Adevăr” se află personalități proeminente ale vieții civice moldovenești, dar și foști combatanți în războiul de pe Nistru. Printre ei și generalul Anton Gămurari, cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”, care a răspuns întrebărilor Europei Libere.
Europa Liberă: Domnule general, de ce vă regăsiţi printre protestatari?
Anton Gămurari: „Eu, ca membru al societăţii, ca cetăţean al acestei ţări unde pot fi? E clar că acolo unde e poporul, care cere revendicările sale – să scape de sărăcie, să scape de aceste persoane care au acaparat ţara şi au acaparat toate bunurile ei. Şi au sărăcit-o în aşa fel, că am ajuns la aceea că oamenii, care locuiesc la ţară, mor de foame. Se spune că, dacă ai o bucăţică de pământ, poţi trăi fără să te asigure statul, dar, cu părere de rău, astăzi, mai ales că anul acesta a fost secetos, am ajuns la aceea că şi ţăranii mor de foame.”
Europa Liberă: Unde e mai greu să lupţi: pe câmpul de luptă sau pe câmpul politic?
Anton Gămurari: „Clar că pe câmpul politic. Pe câmpul de luptă ştii că duşmanul e în faţa ta, dar aici nu ştii din care parte te vor păli. Nu că te vor păli, dar vei fi sfidat, ignorat şi înlăturat.”
Europa Liberă: Admiteţi că puteţi pierde această luptă politică?
Anton Gămurari: „Nu, în niciun caz. Eu sunt om militar, am luptat toată viaţă şi pe linia de război, şi pe linia combaterii criminalităţii organizate, a bandiţilor şi nicio luptă nu am pierdut-o. Dar aici e mai complicat, pentru că baţi tot în ai tăi, în ai noştri, cum s-ar spune, pe care i-am susţinut, i-am ales şi la urmă ne-au vândut, ne-au prădat şi ne-au trădat.”
Europa Liberă: A propos, 24 de ani aţi încercat să susţineţi anumite formaţiuni politice.
Anton Gămurari: „Niciodată nu am fost indiferent şi am susţinut întotdeauna mişcările democratice. Şi am crezut în 2009, şi înainte, că aceştia vor fi ai noştri, vor fi cei care vor ridica ţara, ne vor duce în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Cine sunt aceştia?
Anton Gămurari: „Am în vedere aceste trei partide democrate. În primul rând, am avut nădejde în Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu, credeam că el e cel mai aproape de noi, de popor, dar apoi am observat că nici alături de ei nu sunt. Sunt pentru o grupă mică de persoane din fruntea partidului şi care se folosesc de toate momentele de a deveni oameni bogaţi, înstăriţi, de a-şi face case, mase după graniţă ş.a.m.d.”
Europa Liberă: Domnule general Gămurari, dumneavoastră sunteţi şi omul legii. Instanţa nu a pronunţat un verdict pentru cei care se zice că ar fi oligarhi, pentru cei care ar fi corupţi, pentru cei care ar fi furat ţara. În lipsa unui asemenea verdict, societatea are dreptul să-i judece?
Anton Gămurari: „Nouă nu ne trebuie verdictul acesta. Noi avem Constituţia Republicii Moldova unde e negru pe alb scris că tot ce au făcut ei acum, mai ales cu furturile acestea de miliarde şi restul sunt crime de stat. Şi dacă sunt crime de stat, aceste persoane se socot în afara legii.”
Europa Liberă: Ce fac organele de drept?
Anton Gămurari: „Noi nu avem organe de drept. Noi avem organe afiliate structurilor mafiote, care stau în faţa lor nu numai cu coada între vine, dar şi în patru labe. Şi de aceea aici nici nu avem cu cine discuta, pentru că aceştia sunt oamenii lor şi ei nu-şi dau seama că vor fi chemaţi la răspundere, până la urmă, de acelaşi popor din ale cărui rânduri au ieşit ei. Pentru că nu oligarhii şi-au iscălit furturile, nu oligarhii şi-au iscălit cu mâna lor pierderile pe care le are ţara, dar au iscălit toate aceste persoane mici de la justiţie, Procuratură, bănci... Şi cu atât mai mult rezervele statului, aceasta e o crimă extraordinară.”
Europa Liberă: Şi cine îi va judeca?
Anton Gămurari: „Cum vine îi va judeca? Noi. Aici îi vom aduce, îi vom pune la stâlpii care sunt în Piaţa Marii Adunări Naţionale şi să răspundă.”
Europa Liberă: Cum îi aduceţi? Deocamdată, vreţi negocieri cu preşedintele, cu premierul, cu spicherul.
Anton Gămurari: „Nu iese nicio boabă din aceste negocieri din partea lor.”
Europa Liberă: Şi dacă eșuează negocierile?
Anton Gămurari: „Noi mergem deschis la aceste negocieri, ei nu vor. Atunci vom fi nevoiţi să-i aducem la negocieri.”
Europa Liberă: Domnule Gămurari, ar putea să se repete scenariul din 2009, să fie acaparate instituţiile statului, sedii?
Anton Gămurari: „Nu. Noi doar ştim istoria anului 2009, acțiunile au fost înscenate şi regizate de anumite persoane care erau atunci la putere, au vrut să-i pună sub articolul de răzvrătire de stat pe alde Filat, Lupu, Ghimpu. Iar aceia, la rândul lor, s-au folosit de studenţi ca să-şi promoveze ieşirea la putere. Aici deja e a lui Voronin toată istoria, toate păcatele sunt pe capul lui, cu mâna lui s-a făcut şi una, şi alta.”
Europa Liberă: Admiteţi ca de aceste proteste din 2015 ar putea să beneficieze cineva, anumite forțe politice?
Anton Gămurari: „Voinţa poporului e primordială şi de ea depinde toată starea care se va dezvolta în ţară. Măria sa poporul, conform Constituţiei, voinţa lui e primordială faţă de toate hotărârile şi de toate articole din Constituţie.”
Europa Liberă: Măria sa poporul sunt aceşti 100 de mii de oameni? Pentru că mai sunt încă două milioane şi ceva.
Anton Gămurari: „Aceşti 100 de mii au venit încoace, dar ei au în spatele lor încă sutele celea de mii care sunt în ţară – familiile lor, copiii lor, părinţii, vecinii ş.a.m.d. Aceştia sunt acei care au putut veni, cu toate că doreau cu mult mai mulţi să vină. Şi eu vă asigur că aici erau să fie şi 300 de mii, dacă era posibilitatea ca ei să vină.”
Europa Liberă: Câte corturi sunt astăzi în Piaţa Marii Adunări Naţionale?
Anton Gămurari: „Peste 300.”
Europa Liberă: L-am auzit pe şeful executivului, domnul Streleţ, care spunea că aici, în Piaţa Marii Adunări Naţionale, sunt oameni care vor una şi pe scenă sunt alţii, care vor altceva.
Anton Gămurari: „Aberaţiile acestui prim-ministru nu sunt serioase. Trebuia să ştie că în spatele acestui popor sunt oamenii care au fost instalaţi de acest popor. Aceştia sunt oamenii care cu inimă curată au ieşit să facă ceva ca să poată scoate ţara din prăpastia în care se duce încetişor. Vedeți că toţi aceşti oligarhi, toţi aceşti bandiţi nu s-au oprit la miliardul acela. Au furat înainte şi mai multe miliarde, dar a ieşit la suprafaţă acest miliard, dar acum merge faza a doua a furtului mai departe, se continuă a se fura.”
Europa Liberă: De unde ştiţi că se fură?
Anton Gămurari: „Sunt informaţii că se continuă furtul de bani. De ce se fură? Ai cumpărat pâine, ai plătit pentru serviciile comunale, preţurile care sunt acum ridicate, de unde sunt? Aceştia sunt banii pe care i-au furat deja.”
Europa Liberă: Domnule general, sunteţi un om răzbunător? Acum e o răzbunare la adresa celor care guvernează? Vă răzbunaţi pe cei care guvernează?
Anton Gămurari: „Eu cu plăcere aş sta şi m-aş odihni undeva, aş face ceva ce place inimii. Dar sunt nevoit să vin aici, în susţinerea poporului şi să folosesc capacităţile mele de luptător.”
Europa Liberă: Cum vă luaţi Moldova înapoi?
Anton Gămurari: „În cadrul legii, folosind articolele Constituţiei, folosind articolele Codului Penal.”
Europa Liberă: Dacă guvernul pleacă în demisie, sunteţi mulţumiţi, vă opriţi aici?
Anton Gămurari: „În niciun caz. Cum să ne mulţumim? Noi vrem să schimbăm o clasă politică deja care s-a compromis totalmente cu o clasă curată, cu o clasă care va fi nu numai datoare omului acesta care e în piaţă, dar care va îndeplini cu cinste toate poruncile ce vor fi scrise la această tribună.”
Europa Liberă: Aveţi un lider în care credeţi?
Cea de-a patra zi de proteste în centrul Chişinăului
Anton Gămurari: „Noi avem nu numai unul, avem mai mulţi.”
Europa Liberă: Numiţi doi.
Anton Gămurari: „Nu i-ați văzut pe cei care sunt la tribună? Andrei Năstase nu e lider? El e născut lider. Clar că nouă ne trebuie un lider naţional, care e la văzul şi la urechea poporului întreg şi care s-a remarcat prin ceva. Maia Sandu s-a remarcat şi eu socot că ea poate fi, când vrei, în fruntea statului, în fruntea guvernului şi în toate structurile. Eu cu plăcere aş ajuta-o la aşa ceva.”
Europa Liberă: V-aţi întâlnit cu consilierii preşedintelui Timofti. La ce concluzii aţi ajuns?
Anton Gămurari: „Aceasta e o eroare, ei se stăruie să ne amâne de la hotărârea întrebărilor care stau aici, la noi. Au fost revendicări pe care noi le-am pus la mai multe adunări, aceasta e a patra, cea mai mare, în fiecare erau rezoluţii, niciuna dintre ele nu a fost îndeplinită. Şi acum nouă ne dau, prin intermedii tehnice, că noi deja am deconspirat unele scrisori, unele hotărâri şi aceasta va hotărî problema. Care hotărâre de problemă, dacă acolo se spune: „Faceţi ceea ori nu faceţi aceea”? Dar acolo trebuia să fie: „Vino încoace acesta. Vino încoace acela. Pe acela de arestat. Pe acela de pus la dubă” ş.a.m.d.”
Europa Liberă: De trădare vă este frică acum?
Anton Gămurari: „Nu. Aici trădare nu va fi. Pentru că noi suntem o echipă de oameni care au un gând, au o dorinţă pentru ţara aceasta şi pentru acest popor.”
Europa Liberă: Care?
Anton Gămurari: „Să scoatem ţara din prăpastie şi să o facem aşa cum am spus-o la Ambasada Germaniei – măcar ca o mică Elveţie. Noi în Piaţa Marii Adunări Naţionale întotdeauna am fost pentru acest curs pro-european.”
Europa Liberă: Unii zic că faceţi jocul forţelor pro-ruse.
Anton Gămurari: „Mie îmi pare rău pentru acei care ascultă prostiile acestea. Cum putem noi face noi aşa? Este Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi noi suntem pentru el, am fost întotdeauna, şi când colo ia-o la ruşi.”
Europa Liberă: Şi dacă vin forţele de stânga după alegeri?
Anton Gămurari: „Să nu ne mai temem de aceasta, că Măria sa poporul îşi spune cuvântul, dar nu dodonii.”
