Parlamentarii de la Chişinău se reîntorc de mâine la muncă, iniţial în comisii, o şedinţă în plen nefiind încă anunţată, iar şeful parlamentului şi cel al executivului au şi dat asigurări că viteza procesului legislativ va creşte. Ce vor răspunde, însă, dacă vor răspunde deputaţii protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale care cer inclusiv alegeri parlamentare anticipate?
Încă înainte de declanşarea protestelor, premierul Streleţ spunea într-un interviu la Europa Liberă că își dorește demiterea guvernatorului Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și că va cere Parlamentului, imediat ce acesta va începe sesiunea, noi audieri despre „prestația neconformă a Băncii Naționale”, care ar fi adus un „prejudiciu măsurabil statului per ansamblu”. Astăzi acelaşi lucru l-a afirmat pentru noi un deputat din grupul parlamentar al premierului, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi:
„Personal consider că protestatarii au o serie de cereri justificate care ar trebui şi vor fi examinate chiar în de butul sesiunii parlamentare. Aş pomeni aici în primul rând criza bancară şi ce a făcut guvernatorul ca să nu se ajungă acolo unde s-a ajuns. Am în vedere şi eventuale demisii. Cât despre alegeri anticipate, eu sper că toată lumea înţelege că ele pot avea loc atunci când se întrunesc condiţiile legale pentru aşa ceva. Nu poţi face alegeri la cererea unui grup, chiar dacă foarte numeros, de oameni care protestează. Totuşi, raportat la numărul general de alegători, nu e un procent atât de mare…haideţi să rămânem totuşi în câmpul legal…”
Un deputat democrat, Sergiu Sârbu, membru al comisiei juridice din Parlament, neagă că pe ordinea de zi a comisiei sale ar fi ajuns vreun proiect care ar viza vreo demisie din rândul celor cerute de protestatari: a guvernatorului BNM, a procurorului general sau directorului CNA... Sergiu Sârbu afirmă, pe de altă parte, că partidul său a decis să-şi activizeze munca în teritoriu, pentru că vede în lipsa de comunicare cu alegătorii o problemă care ar fi condus, alături de altele, la declanşarea revoltei populare:
„Există o deciziei în partid să începem activitatea cât mai intensă în teritoriu. Şi miniştrii, şi alţi funcţionari vor merge să comunice cu oamenii, să le explice situaţia din ţară. Pentru că probabil din cauza companiilor electorale ne-am cam îndepărtat de oameni şi e de datoria noastră să comunică. Nu-i vorba de o nouă campanie electorală, dar deputaţii sunt obligaţi cel puţin o dată pe săptămână să iasă în teritorii. Trebuie la fel să muncim şi în parlament să demonstrăm că ne ţinem de angajamente. În comisie sunt acum proiecte legate de sistemul judecătoresc, dar de demisii nu cunosc nimic. În maxim două-trei săptămâni ar trebui să adoptăm reforma procuraturii, că am întârziat deja cu ea.”
Socialistul Vladimir Ţurcanu, al cărui grup parlamentar optează, în contrast cu majoritatea parlamentară, pentru vectorul asiatic de dezvoltare a Republicii Moldova şi promite să denunţe acordul de asociere la UE dacă vine la putere, spune că se aşteaptă ca, în ciuda presiunii populare, majoritatea parlamentară să se limiteze la măsuri doar de natură cosmetică şi repetă că soluţia în actuala situaţie de criză ar fi anticipatele pe care socialiştii le cer insistent din momentul consumării scrutinului electoral din noiembrie 2014:
„În cazul în care guvernanţii vor merge pe calea demiterii guvernatorului, va avea loc doar o schimbare cosmetică. Aici sunt de acord cu Candu: demisiile nu va schimba sistemul, iar acesta este putred. Nu doar cadrele trebuie schimbate, ci şi sistemul de guvernare. Noi de fapt demult cerem aceleaşi lucruri, încă dinaintea începerii acestor proteste. Dar chiar şi Voronin a declarat că nu vrea anticipate. Spre deosebire de protestatari, în afară de cerinţe noi avem şi o viziune clară ce e de făcut dacă vor avea loc aceste alegeri anticipate. Noi avem un program foarte clar ce de făcut cu punerea la punct a celor care au furat, cu vectorul exterior. Dar clar că va decide alegătorul.”
Un subiect în care partidele din arcul de guvernare au cu siguranţă puncte de vedere identice este cel al motivaţiei protestelor. Şi liberal-democraţii, şi democraţii sau liberalii cred că liderii protestelor încearcă să exploateze o stare de nemulţumire care e în societate, urmărind inclusiv scopuri de ordin politic. La fel, cele trei militează, cel puţin în retorică, pentru trecerea cât mai grabnică prin procedura de vot final a reformei procuraturii, văzând în acest gest un pas care, dacă va fi întreprins, va urma logica satisfacerii revendicărilor populare. Liberal-democraţii par să insiste şi pe cea constituţională, dar se pare că fără aliaţi. Despre majorarea vârstei de pensionare, pomenită de premierul Streleţ în contextul măsurilor necesare pentru ajungerea la un acord cu FMI, democratul Sergiu Sârbu ne-a spus astăzi:
„Poate ar fi o condiţie a FMI, dar cu siguranţă noi ne vom lupta ca această majorare să nu aibă loc. N u cred că e momentul potrivit. Vom găsi alte soluţii.”
