Linkuri accesibilitate

De ce votează est-europenii împotriva cotelor de refugiați


La granița Serbiei cu Ungaria, în apropiere de orașul Horgos, 15 septembrie 2015
La granița Serbiei cu Ungaria, în apropiere de orașul Horgos, 15 septembrie 2015

Despre eșecul de noaptea trecută de la Bruxelles, unde țările est-europene s-au opus cotelor de refugiați, aflăm mai multe de la Dan Alexe.

O reuniune a miniștrilor europeni de interne care au examinat propuneri de repartizare a refugiaților între țările Uniunii Europene s-a încheiat noaptea trecută fără vreun acord. Eșecul poate agrava criza refugiaților, au avertizat astăzi agențiile umanitare, inclusiv oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați.

Chiar dacă fusese în bună parte prevăzut, eșecul de luni seara, de la reuniunea de urgență a miniștrilor de interne din cele 28 de țări UE în chestiunea cotelor de refugiați a lăsat un gust amar.

Vice-cancelarul german Sigmar Gabriel a declarat astăzi că Europa și-a pierdut onoarea, în vreme ce ministrul german de interne Thomas de Maiziere a anunțat că Berlinul e de acord ca țărilor care refuză cotele de refugiați ar trebui să li se taie o parte a fondurilor europene.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker declarase deja că acelor țări care refuză cotele ar trebui să li se taie o parte a fondurilor structurale.

Germania, care se așteaptă să primească aproape un milion de refugiați anul acesta, este foarte supărată pe lipsa de solidaritate a est-europenilor.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker este de asemenea foarte critic, vizavi de est-europeni, propunerea de împărțire a 120.000 de refugiați fiind planul său personal, prezentat săptămâna trecută în fața Parlamentului UE.

Țările est-europene, cărora li se cere să primească cel mai mic număr de refugiați, sunt în același timp cele mai înverșunate împotriva propusului sistem de cote obligatorii.

La reuniunea de luni seara, care s-a încheiat printr-un eșec și prin amânarea întregii discuții pentru luna octombrie, țările care s-au opus sistemului de cote au fost în primul rând cele patru ale “Grupului de la Visegrad” (Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia), cărora li s-au adăugat Letonia și România.

Poziția celor patru din “Grupului de la Visegrad” era cunoscută, chiar dacă Polonia se arată mai degrabă ezitantă.

Premierul maghiar Viktor Orban refuză total orice idee de cote, în vreme ce Slovacia s-a oferit să primească 200 de refugiați — cu condiția să fie creștini.

Balticii, precum Letonia și Estonia, sunt într-o cu totul altă situație, având propriile lor minorități rusofone masive și neasimilate, balticii au o viziune foarte prudentă asupra imigrației. Letonia a promis că va primi 250 de refugiați, iar Estonia 150, dar chiar și așa anunțurile guvernamentale au stârnit proteste.

In sfârșit, poziția României este de asemenea diferită. După planul din luna mai, când s-a cerut împărțirea pe țări a unui număr de 40.000 de refugiați, România anunțase că va primi un maximum de 1.500. Săptămâna trecută, însă, când președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a anunțat că propune încă 120.000, împărțiți pe cote obligatorii, și că România ar trebui să primească peste 6.000, guvernul a spus provizoriu nu.

La sfârșitul săptămânii va avea loc reuniunea Consiliului Superior al Apărării (CSAT), din care fac parte președintele, primul ministru și șefii principalelor agenții de informații și de apărare, iar până atunci ministrul de interne, prezent luni seara la Bruxelles, nu se putea angaja în nici un fel în numele României.

  • 16x9 Image

    Dan Alexe

    Dan Alexe, corespondentul Europei Libere la Bruxelles, poliglot, eseist, romancier și realizator de filme documentare. 

XS
SM
MD
LG