Rusia riscă să provoace „contramăsuri de ordin militar și economic” dacă nu ține cont de acuzațiile Statelor Unite că a violat principiile de bază ale controlului armamentelor nucleare. Aserțiunea a fost formulată de Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armelor și securitate internațională, într-un interviu acordat pentru Radio Europa Liberă/Libertatea și ilustrează seriozitatea cu care administrația americană tratează încălcarea prevederilor Tratatului referitor la forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune.
Potrivit diplomatei americane, Rusia s-a angajat într-o operațiune menită să „pescuiască date” pentru a afla „ceea ce știm și cum am obținut informația”, în loc să încerce să rezolve disputa.
„Noi nu luăm decizii referitoare la violările [Tratatului] controlului armamentelor cu ușurință” a spus Gottemoeller. În consecință, vreau să fac clar că această încălcare nu este de ordin tehnic sau o simplă eroare, cum au sugerat unii. Vorbim despre o rachetă ce a fost testată în zbor de la o rampă de lansare terestră de rachete de croazieră, interzisă în baza acestui tratat.”
Rusia a negat acuzația și a declarat că Washinton-ul ar purta o vină pentru proiectele de apărare anti-rachetă din Europa răsăriteană.
Cunoscut sub inițialele INF, tratatul în dispută, semnat în 1987, de președinții Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov, a eliminat o clasă întreagă de rachete, aproape 2700 de rachete balistice și de croazieră cu rază medie de acțiune, majoritatea rusești, fiind considerat de mulți istorici ca un eveniment major al securității europene și al existenței Uniunii Sovietice. Înțelegerea a exclus însă rachetele cu rază de acțiune medie lansate de pe mare sau din aer.
Moscova se implantează în Siria
Ceea ce se petrece în prezent, este în relație cu tensiunile internaționale create de acțiunile Moscovei, în relație cu anexarea prin forță a Crimeei, acțiunile din Ucraina și, mai recent, tentativele de a se instala mai profund în Siria. Rusia a intensificat profilul activităților ei militare în și împrejurul Europei, determinînd Statele Unite să anunțe desfășurarea de avioane de luptă avansate și de armament greu în statele Europei centrale și răsăritene.
Indicații despre o încălcare a prevederilor tratatului au fost detectate de serviciile de informații americane încă din 2010, dacă nu chiar mai devreme, iar administrația de la Washington a deschis discuții pe această temă cu Moscova, la nivel înalt, din 2013. Alarma în capitalele europene a fost dată însă de raportul anual al Departamentului de Stat american, publicat în iulie 2014, în care se scrie negru pe alb că Rusia și-a violat obligațiile „de a nu deține, produce, sau testa în zbor de la o rampă de lansare de rachete de croazieră, rachete cu o capacitate medie de acțiune între 500 pînă la 5500 de km, sau de a deține sau produce rampe de lansare pentru asemenea rachete.”
„Important este ca Rusia să nu urmeze un plan de producere de rachete interzise de tratat și ca noi să nu le dăm o ocazie sau o scuză de a o face”, declara zilele acestea, Daryl Kimball, director-executiv al Asociației de Control a Armamentelor, un grup cu sediul la Washington.
Între experți americani independenți persistă un dezacord asupra tipului de armă identificat de Statele Unite ca o violare a Tratatului. Administrația americană nu a făcut publice date concrete pentru a susține acuzațiile, iar rușii au respins informațiile ce le-au fost oferite drept irelevante.
Între timp, Moscova a acuzat Washingtonul că violează același tratat, prin utilizarea de sisteme de radare avansate de tip Aegis și sisteme de lansare Mark 41, de pe nave militare, care, spun rușii, ar putea fi utilizate ca părți ale unor sisteme de rachetă interzise de Tratatul INF.
Subsecretarul de stat american intervievat de Radio Europa Liberă/Libertatea a spus că disputa a fost discutată de diplomați de rang înalt ai celor două state, dar a refuzat să confirme dacă subiectul a fost discutat direct și între președinții Obama și Putin.
În absența informațiilor precise, o serie de experți cred că racheta în discuție ar fi de tip RS-26 sau Rubej, o rachetă balistică cu rază mai lungă de acțiune, care ar cădea în limita prevederilor noului tratat START. Unii afirmă că rușii ar urmări să o amplaseze și utilizeze ca rachetă cu rază intermediară și că, din acest motiv, inspectorii americani se concentrează asupra ei. Dar Rose Gottemoeller a declarat în interviul citat că racheta în chestiune nu este una de tip RS-26 și nici una de croazieră, cunoscută ca R-500, care folosește o rampă de lansare modificată denumită Iskander-K.
„Problema este o rachetă de croazieră lansată terestru cu o capacitate de acțiune între 500 și 5500 de km”, a declarat Gottemoeller, adăugînd: „sîntem încrezători că guvernul rus este conștient de racheta la care ne referim”.
Un raport al Pentagonului în care figurează posibile răspunsuri americane la poziția rusă, și care a fost lăsat să fie văzut de agenția Associated Press, dă de înțeles că americanii iau în considerare mai multe opțiuni, inclusiv „arme pe care Statele Unite ar putea să le dezvolte și să le amplaseze în cazul în care constrîngerile Tratatului INF ar fi abandonate”.
Diplomata americană a declarat postului nostru de radio, fără să dea detalii: „Și noi ne ocupăm de posibile contramăsuri de ordin militar și economic și cred că este important să subliniez că e vorba atît de contramăsuri de ordin diplomatic, cît și de potențial militar. Cu alte cuvinte, dacă rușii nu vor trece la desfășurarea acestor sisteme într-o formă ce ar amenința în vreun fel securitatea Statelor Unite sau a aliaților noștri, nu dorim să le dăm impresia că ar putea fie și să obțină vreun beneficiu de la un asemenea gest. Dar trebuie să fim gata cu contramăsuri judicioase pentru cazul în care ele ar deveni necesare”.
