În perioada 17-27 septembrie, Teatrul Național Mihai Eminescu din Chișinău găzduiește Reuniunea teatrelor naționale, un eveniment teatral la care participă cu spectacole teatrele din Sibiu, Craiova, Iași, București și Chișinău. Pe lângă spectacolele clasice, în program sunt incluse și audiții de spectacole radio, despre modele în lupta de rezistenţă anticomunistă, montate la Teatrul Naţional Radiofonic de la Bucureşti. Mai multe detalii are Tamara Grejdeanu:
Reuniunea teatrelor naționale a debutat cu spectacolul „Casa de pe Graniță”, după piesa dramaturgului polonez lui Slawomir Mrozek. Scrisă încă în anul 1967, piesa nu și-a pierdut actualitatea, consideră directorul Teatrului Mihai Eminescu de la Chișinău, Petru Hadârcă, cel care interpretează rolul principal în spectacol, cel al capului de familie - o persoana pe cât de autoritară cu membrii familiei sale, pe atât de neputincioasă atunci când din înalte rațiuni internaționale, chiar prin mijlocul casei în care locuiește familia sa este trasată linia de frontieră. Cu toate consecințele de rigoare: soldați dotați cu proiectoare numără găluștele pe care și le pun în farfurie oamenii adunați la cină, și le facturează daca trec de un număr prestabilit, capul familiei fiind obligat să prezinte pașaportul pentru a trece în altă odaie.
Privită ca o metaforă, spune regizoarea poloneză Agnieszka Korytkowska-Mazur, „Casa de pe Graniță” poate fi casa oricui, în care barierele pot fi impuse de sistem sau chiar de membrii familiei. Totodată, remarcă ea ideile ce pot fi desprinse sunt atemporale, de asta publicul de la Chișinău cu siguranță s-a regăsit în piesă, crede regizoarea:
„Și la noi a fost așa o situație când granița trecea prin grădinile și casele oamenilor, era anul 1947. Totuși consecințele și efectele acelor construcții se pot referi ușor și la relațiile actuale dintre oameni. De asta m-am gândit că realitățile din istoria Poloniei, pot fi văzute și acum, în spațiul contemporan. Vedem membrii unii familii care au întrebări, nu și răspunsuri. Vedem tânăra generație, tulburată. Putem chiar să spunem că acest spectacol vorbește despre stare de lucruri din Moldova recentă.”
Europa, familia și limitele arătate în acest spectacol fac parte din realitatea înconjurătoare, cu ambiții naționale și retorica politicului. Petru Hadârcă,
spune că fiecare din aceste mesaje a căpătat contur grație limbajului, prestației actorilor și precizie impuse de regizoare:
„Chiar ne-am mirat, în sensul frumos al cuvântului la precizia și semnele de punctuație. Și anume, la pauza asta atâtea secunde, la pauza asta atâtea, e o precizie fenomenală. Limbajul teatrului este universal, așa am fost învățați și noi de marii profesori. Atunci când actorul este firesc și este convingător cu tot ceea ce spune, nu are nici o importanță în ce limbă vorbește în scenă. Și de data aceasta, experiența aceasta inedită a demonstrat-o cu prisosință.”
După „Casa de pe Graniță” maratonul teatral continuă cu spectacolul „Aşteptându-l pe Godot”, prezentat de Teatrul Naţional Radu Stanca din Sibiu. Este o piesa care nu aduce și nu impune vreo morală ci lasă spectatorul să descopere lumea imensă.
În zilele următoare, publicul de la Chișinău are șansa să vadă spectacolul „O furtună” jucat de actorii Teatrului Naţional Marin Sorescu din Craiova sau „Vizita bătrânei doamne” prezentat de Teatrul National "Vasile Alecsandri" din Iași.
Vorbind despre această reuniune teatrală, Radu Boroianu, Președintele Institutului Cultural Român a spus că acest eveniment reprezintă o ofertă culturală unică pentru publicul moldovean, întrucât adună la un loc nume mari din breasla actorilor și regizorilor de teatru:
„Avem spectacole regizate de Ion Caramitru, se vine cu piese din dramaturgia universală și dramaturgia românească, spectacole de referință. Și fiecare teatru, asta a fost condiția, și-a ales cele mai bune spectacole, cele mai titrate. Asta este oferta, cele mai cunoscute spectacole, cele mai bune din ultimii ani, din ceea ce s-a montat în ultima vreme. Este o oferă foarte generoasă și bogată.”
Până în 27 septembrie, amatorii de teatru pot participa și la dezbateri despre motivele și mesajele spectacolelor din program. Publicul va putea interacționa cu actori ai Teatrului Național Mihai Eminescu cât și oaspeții de peste Prut, toate astea, după cum spun organizatorii, în cadrul celui mai mare eveniment teatral al anului 2015.
