În ultimii 20 de ani s-au ridicat noi ziduri și bariere în lumea întreagă, ca reacție la crize interetnice, regionale sau împotriva refugiaților și imigranților.
Zidurile împotriva imigranților
Zidul de la Berlin, Cortina de Fier – toate au fost ridicate de regimurile comuniste din Europa de est pentru a împiedica migrația spre vest. Noile ziduri sunt ridicate de țările vestice pentru a opri influxul de imigranți.
Ungaria a terminat la mijlocul lui septembrie 2015 gardul de sârmă ghimpată pe care l-a ridicat de-a lungul graniței cu Serbia. Ar putea prelungi gardul în lugul granițelor cu Croația și România.
În 2014, Bulgaria a ridicat un gard de metal și sârmă ghimpată de cinci metri înălțime, la granița cu Turcia pentru a împiedica traficul cu persoane. Gardul are 80 de kilometri, ar putea ajunge la 200 km până la sfârșitul anului.
Guvernul britanic a plătit peste 9 milioane de euro pentru un gard de securitate, la Calais, în Franța, care să blocheze intrarea refugiaților în tunelul feroviar de sub Canalul Mânecii.
Spania a ridicat în anii '90 ai secolului trecut ziduri în jurul enclavelor sale din nordul Africii, dela Melilla și Ceuta.
Statele Unite au construit ziduri în lungul graniței cu Mexicul, pentru a împiedica intrarea imigranților și traficul cu droguri. Tema zidului de la frontiera cu Mexicul este în centrul campaniei electorale a omului de afaceri Donald Trump, care speră să fie candidatul partidului republican în alegerile prezidențiale din noiembrie 2016.
Zidurile geopolitice
În martie 2014, Ucraina anunța că va construi un zid de două mii de kilometri de-a lungul întregii granițe cu Rusia. Construcția a început în 2014 dar Kievul a renunțat, proiectul costa peste 250 de milioane de dolari.
Estonia a anunțat în august 2015 că va construi un zid în lungul graniței cu Rusia pentru a opri încălcările ilegale de frontieră sau incidente cum a fost răpirea ofițerului Eston Kohver în septembrie 2014 și judecat între timp în Rusia.
Arabia Saudită construiește un gard de sârmă ghimpată, dotat cu camere de luat vederi, pentru a opri infiltrarea din Irak a extremiștilor Statului Islamic
Pakistanul, împreună cu Afganistanul și forța internațională de menținere a păcii din Afganistan au amplasat o barieră de sârmă ghimpată pe mai mult de 35 de kilometri din granița afgano-pakistaneză.
Pakistanul a început să lucreze și la tranșeu de peste o mie de kilometrii de-a lungul graniței dintre Balochistan și Afganistan.
În nordul regiunii Kosovo, orașul Mitrovica rămâne divizat între sârbi și albanezi de la sfârșitul războiului din 1999, iar podul peste râul Ibar este simbolul acestui oraș împărțit.
Cel mai lung, complex și controversat zid construit din 1989, este cel ridicat de Israel. De fapt este vorba de trei ziduri „de securitate”, structuri foarte asemănătoare cu Zidul Berlinului ridicat de Germania comunistă.
Ziduri și bariere interne
La Baia Marea, în România, în 2011 s-a ridicat așa-numitul „Zid țigănesc” care desparte cartierul roma de restul orașului: Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării din România adecis atunci că zidul este un act de segregare dar primăria nu l-a dărâmat din motive de „secuiritate rutieră”.
Primăria din Rio de Janeiro a început din 2009 să înconjoare cu ziduri mahalalele orașului. Unele ziduri au peste trei metri înălțime.
În Cehia, la Usti nad Labem s-a ridicat în 1999 un zid de doi metri înălțime, care despărțea cartierul roma de restul orașului, primul „ghetto” din Europa de după al doilea Război Mondial. Zidul a fost dărâmat în același ani, la presiunile Uniunii Europene.
Video…………………….
În regiunea Kosice din Slovacia s-au ridicat în 2013 mai mult de zece ziduri care izolează comunitățile roma. În același an, orașul Kosice era una din Capitalele Culturale Europene.
În 2009, la Ostrovany, în Slovacia s-a ridicat un zid de doi metri înălțime pentru a izola cartierul roma de restul localității.
