O delegație a Fondului Monetar International a început astăzi o vizita de documentare în Republica Moldova şi după declarațiile responsabililor FMI vizita are strict un caracter documentar, şi nu vor fi demarate niciun fel de negocieri cu autoritățile de la Chișinău. Ieri guvernatorul BNM şi-a anunțat demisia alături de întreaga sa echipa, iar protestatarii din Piața Marii Adunări Naționale cer insistent, într-un protest maraton, demisia cabinetului. Experți economici, opiniile cărora le găsiți pe pagina noastră de internet, susțin că fără un acord cu FMI situația Moldovei va fi foarte dificilă în iarna ce vine şi credibilitatea economică a ţării este pusă sub semnul întrebării. Care sunt așteptările şi speranțele Chișinăului legate de aceasta misiune şi cât de realiste pot fi ele?
Şefii Guvernului şi Parlamentului au declarat anterior că misiunea FMI va veni cu un mandat de negociere a unui nou program, lucru ce va permite deblocarea finanțărilor oferite de UE şi Banca Mondială care au fost înghețate din cauza devalizării celor trei bănci.
Chiar ieri președintele parlamentului Andrian Candu declara la Publika TV că noul acord cu FMI ar trebui să ducă la recâștigarea încrederii în sistemul bancar şi la o transparență mai mare a structurii de acționariat a băncilor. „Dar tot ceea ce este cerut insistent de FMI, UE şi Banca Mondială se regăsește şi în programul de guvernare”, a accentuat Candu.
După felul în care au evoluat lucrurile, unii economiști vorbesc despre pierderea de către Republica Moldova a peste 3 miliarde de lei (aproape 140 de milioane de euro), sumă prevăzută în bugetul din acest an a finanțărilor UE şi Băncii Mondiale. De această părere este fostul ministru al Finanţelor Veaceslav Negruţă. El presupune că misiunea FMI a avut la început un mandat de negociere şi de a iniția discuțiile pe un eventual program, dar între timp scopul vizitei s-a schimbat.
„Ultimele evoluții care s-au întâmplat în Republica Moldova şi insistența cu care cei de la guvernare au repetat anumite gafe, probabil, i-au făcut pe cei de la FMI să schimbe mandatul misiunii, doar o misiune de evaluare şi eventual va purta discuţii pe anumite politici ce vor sta ulterior la temelia unui program.”
Din experiența sa din 2009, Veaceslav Negruţă spune că negocierile pot dura două săptămâni, atât timp cât misiunea se află în vizită în ţară. În 2009, zice el, guvernul şi echipa de negociatori au fost suficient de convingători. În 2015, potrivit lui Negruță, „există acțiuni descurajante ale guvernanților care amplifică reticența FMI vizavi de politicile economice şi financiare aplicate în Republica Moldova”.
După părerea lui Negruţă, experții FMI vor aborda la Chişinău câteva subiecte principiale din sectorul bancar, precum transparența acționariatului şi dispariția banilor. De asemenea, se va discuta despre situația finanțelor publice şi activarea garanțiilor oferite de guvern care ar putea brusc să majoreze datoria publică. Un alt pachet de subiecte poate fi anumite politici sau reforme cu caracter social.
Demisia a guvernatorului şi a viceguvernatorului ar fi putut influenta decizia FMI, dar în același timp ar putea şi fi o pură întâmplare, admite un alt fost ministru al Finanțelor Mihai Manole, fost ambasador în SUA. Prea multe necunoscute are această ecuație, spune fostul diplomat şi reprezentant al Republicii Moldova la FMI. Mihai Manole tinde să creadă că nu prea s-a dorit ca aceste negocieri cu misiunea FMI să aibă loc, pentru că astfel s-ar fi ajuns pe urmele miliardului dispărut.
„Cred că cei care decid nu au fost niciodată cointeresați deoarece este la mijloc e elementul corupției. Uitaţi-vă că toate aceste miliarde date garanție au fost nu prin vot şi discuții în Parlament, în organul superior, dar prin asumare de răspundere de către guvern. Sunt lucruri foarte greu de înțeles, de aceea eu cred că nu s-a dorit”.
Europa Liberă: Nu s-a dorit inclusiv acest program cu FMI?
„Da, pentru că memorandumul ce înseamnă? Sunt niște cerințe concrete care trebuie îndeplinite. Asta a fost totul la mijloc. Luați chiar ceea ce s-a desecretizat, scrisorile de la președinție. E de mare mirare faptul că şi în aceste scrisori, şi în echipa domnului președinte sunt juriști de forță, se dau porunci guvernului sau se solicită de la guvern. Dar legal acest lucru nu e responsabilitatea guvernului, dar a Băncii Naționale şi altor structuri”.
Mihai Manole spune că ani de zile reprezentanții FMI au făcut aceleași recomandări pentru a schimba starea din sectorul bancar şi așa şi nu se cunosc acționarii reali ai băncilor, iar modul în care reacționează instituțiilor statului a rămas defectuos.
Cei doi fost miniștri de finanțe prezic o instabilitate financiară şi mai mare pentru anul viitor, an în care garanţia oferită băncilor va ajunge datoria publică a statui, care trebuie deservită; an în care deficitul bugetar va crește, iar leul va fi nestabil.
