În România moţiunea de cenzură împotriva guvernului social-democratului Victor Ponta iniţiată de liberali a căzut. Moţiunea a fost introdusă pentru că premierul României este investigat pentru corupţie și abuz în funcţie. Preşedintele Klaus Johannis i-a cerut în repetate rânduri demisia.
Moțiunea de cenzură, un instrument folosit în general de Opoziție în încercarea de dărâmare a guvernului, a scos astăzi la iveală mai degrabă forța de care încă se mai bucură coaliția aflată la putere. În centrul discuției nu au stat greșelile sau neîmplinirile guvernului, ci imaginea premierului, care este trimis în judecată, pentru fals în înscrisuri și spălare de bani.
Liberalii care au administrat această moțiune de cenzură nu au adus însă nimic nou, nici informații care să-l pună într-o situație mai incomodă pe premier, nici negocieri care să aducă în tabăra Opoziției parlamentari din zona Puterii. Liberalii ar mai fi avut nevoie de 70 de voturi pentru a dărâma guvernul, iar față de moțiunea din iunie, au fost strânse chiar mai puține adeziuni: 207 voturi pentru (față de 215 în iunie) și 8 împotrivă dintr-un total de 549. Parlamentarii care susțin guvernul au rămas în bănci, pentru a nu avea tentația trădării la umbra votului secret (cu bile). Lângă Palatul Parlamentului, liberalii români au încercat să arate că deși nu au de partea lor majoritatea legislativă au, totuși, populația. A fost astfel organizat un protest de partid, în care au fost aduși din mai multe județe simpatizanți pentru a face presiune în timpul moțiunii. La început, fruntașii PNL s-au lăudat cu 15 mii de protestatari, dar astăzi abia s-au strâns 5 mii.
În Parlament, glisările discursurilor au alunecat mereu spre Justiție. Chiar Victor Ponta a spus înainte de votul asupra moțiunii că mulți dintre cei care votează sunt trimiși în judecată sau chiar condamnați. Practic, este vorba despre mai mult de 10 la sută din parlamentari care se află în mijlocul unui proces de corupție sau de conflict de interese. Distribuția lor este relativ omogenă în partidele din Opoziție și cele aflate la Putere. De aceea, premierul i-a ironizat pe cei care urmau să voteze împotriva lui cu argumentul că e trimis în judecată, de vreme ce el nu este excepția.
Victor Ponta a fost pentru prima dată, după multă vreme, stăpân pe el, dar criticile formulate la adresa Alinei Gorghiu, copreședinta liberalilor nu au fost suficient de clare. Pe scurt, premierul român a atacat-o pe fruntașa PNL că, spre deosebire de el, care nu a avut niciodată contracte cu statul, ea ar fi avut cu Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului de unde ar fi câștigat sume importante. Acuzațiile nu sunt verificate, deocamdată, dar ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, declarase cu o zi înainte de moțiune că „timpul va demonstra dacă doamna Gorghiu are căderea morală să vorbească despre Victor Ponta”.
Această declarație, venită dinspre ministrul Justiției sună ca o amenințare, peste care premierul a fluturat de la tribuna parlamentului niște hârtii, presupuse a fi contracte suspecte ale șefei PNL. Președintele Senatului, fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu, aflat acum în barca socialiștilor a vorbit în contextul moțiunii împotriva premierului român despre puterea prea mare pe care ar avea-o procurorii. „Nenumărate articole din Codul de procedură penală declarate neconstituționale, nu se modifică în parlament pentru că s-a dat ucaz să nu ne atingem de coduri”, a adăugat nervos șeful Senatului, un critic permanent al luptei anti-corupție. În viziunea lui, Parlamentul nu modifică legea, de frica DNA, cu toate că mulți procurori s-ar afla la „discreția” șefilor lor și ar „risca abuzuri”.
Votul asupra moțiunii de cenzură a fost confortabil în favoarea lui Victor Ponta și pentru ca premierul trimis în judecată de procurorii anticorupție să rămână în fruntea guvernului, cel puțin până ce judecătorii se vor pronunța împotriva faptelor sale. A fost un vot împotriva moralității, reamintind că DNA nu se bucură de simpatie în Parlament.
