Un grup de reprezentanţi ai societăţii civile şi-au exprimat, din nou, printr-un apel îngrijorarea faţă de modul în care autorităţile, factorii de decizie din domeniul justiţiei ar încerca să substituie reformele autentice, cu unele preferenţiale. Într-un apel pe care l-au adresat în mod special Parlamentului şi guvernului, acestora li se cere, inclusiv, „să nu promoveze în grabă inițiativele care se pot adeveri periculoase în contextul Republicii Moldova”. Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, una dintre organizaţiile semnatare, îşi prezintă punctul de vedere asupra a ceea ce, în opinia mai multor observatori, ar fi o intenţie de „contrareformă”.
Europa Liberă: O nouă luare de atitudine a unor ONG-uri faţă de fermitatea cu care un grup de iniţiatori insistă asupra adoptării cât mai grabnice, sau cu o grabă de neînțeles, altfel spus, a unei serii de inițiative legislative ce includ modificări radicale în sistemul judecătoresc și codul de procedură civilă, precum și crearea instanțelor specializate pentru infracțiuni de corupție… Iniţiativele, care vin dinspre Centrul pentru reformă în sistemul judecătoresc (CRSJ), o asociaţie creată ad hoc de mai mulţi judecători, au fost lansate ceva vreme în urmă… De ce acum, iată, un nou apel, îngrijorare, cereri „să nu se admită abateri de la obiectivele asumate anterior”? De ce acum, după ceva vreme, când pentru prima dată s-a luat o atitudine critică față de aceste intenții?
Nadejda Hriptievschi: „Am venit acum cu un nou apel pentru că am înțeles că se discută pe culoarele Parlamentului și guvernului acele proiecte de lege care au fost prezentate încă în mai de către centrul respectiv. Și chiar ieri, după ce am făcut apelul, am văzut că Ministerul Justiției a și publicat deja, spre coordonare, adică a început procesul de consultare publică a unui proiect de lege ce ține de crearea instanțelor anticorupție. Aceasta a fost încă o dovadă că totuși acele inițiative se promovează, nu sunt niște inițiative care au rămas la nivel de inițiative, ci pot să devină inițiative legislative în timpul cel mai apropiat. Și atunci noi am venit cu acest apel să atenționăm încă o dată factorii de decizie. Și acum ne-am adresat în special guvernului și Parlamentului, că sunt unele probleme destul de mari cu acele inițiative. Și am vrea totuși să vedem implementată Strategia de reformă a justiției și continuarea căii de reformare pe care a început-o Republica Moldova, nu devierea de la aceasta.”
Europa Liberă: Îmi amintesc că în mai sau în iunie, dacă nu mă înșel, deja vorbiserăm despre aceste lucruri, despre aceste îngrijorări. A existat vreo reacție din partea promotorilor acestor modificări ale legii? Sau a fost tăcere?
Nadejda Hriptievschi: „A fost doar tăcere. Nu am văzut niciun rezultat al acelor dezbateri. Trebuie să spunem că sistemului judiciar nu prea îi este caracteristic să vină cu inițiative legislative, după care să le promoveze într-o așa manieră. Este ceva nou. Și, probabil, și promotorii acestor inițiative fie că nu prea au experiență, fie că nu au intenționat să încheie procesul acesta de dezbateri cu ceva. Dar este logic și corect, dacă ieși cu o inițiativă pe care o pui spre dezbateri și sunt acumulate comentarii, atunci să se vină cu o anumită reacție, cu o anumită concluzie. Măcar să se spună: «Uitați-vă, din 17 inițiative, cu acestea 15 mergem înainte, nu le-am modificat deloc, pentru că nu suntem de acord să se vină cu contraargumente». Așa se face.”
Europa Liberă: Ce exact îngrijorează în intențiile pe care le au promotorii amendamentelor respective?
Avem mari îngrijorări că, de fapt, crearea unor astfel de instanţe nu va răspunde problemelor pe care le avem noi în lupta cu corupţia...
Nadejda Hriptievschi: „Sunt câteva inițiative care ne îngrijorează foarte mult. Ceea ce ține de sistemul judecătoresc: crearea instanțelor specializate pentru corupție. Iniţial era vorba de o instanţă, o judecătorie, o curte de apel şi un colegiu la Curtea Supremă de Justiţie. Acum vedem că este vorba de reorganizarea Judecătoriei Militare, stabilirea unui colegiu la Curtea de Apel şi a unui Colegiu la Curtea Supremă de Justiţie. Avem mari îngrijorări că, de fapt, crearea unor astfel de instanţe nu va răspunde problemelor pe care le avem noi în lupta cu corupţia. Da, într-adevăr există practică neuniformă, există probleme la nivelul practicii judiciare. Din păcate, aceasta se referă nu doar la prima instanţă, ci se ridică până la Curtea Supremă de Justiţie. Noi nu vedem cum crearea instanţelor specializate răspunde problemelor ce ţin de calitatea investigaţiilor. Deci, accentul noi vrem în continuare să fie pus pe Procuratură, pe reforma Procuraturii. Noi nu avem o separare între corupţia mare şi corupţia mică. Şi atunci când Centrul Naţional Anticorupţie examinează toate cazurile de corupţie, fie coruperea unui funcţionar public de rang mic până la un ministru sau un parlamentar, evident că resursele lor sunt împrăştiate, nu sunt axate. Deja s-a discutat, în legislaţia anexă, ce ţine de punerea în vigoare a Legii cu privire la Procuratură, dacă aceasta se va adopta vreodată, este prevăzută divizarea aceasta dintre corupţia mare, corupţia mică şi focusarea sau axarea mandatului Procuraturii Anticorupţie pe cazurile de corupţie mare. Noi am avut diferite discuţii, au fost lansate anumite iniţiative, în iunie, de fostul prim-ministrul Chiril Gaburici şi apoi nimeni despre aceasta nu a mai discutat. Şi pe noi ne îngrijorează faptul acesta, noi nu vrem să vedem o deraiere.”
Europa Liberă: Lista intenţiilor, să le spunem aşa, e destul de cunoscută…
Nadejda Hriptievschi: „Selectarea societăţii civile la Curtea Supremă de Justiţie, care este o altă iniţiativă.”
Europa Liberă: Investirea Consiliului Superior al Magistraturii cu dreptul de a verifica averile judecătorilor ş.a.m.d., reducerea termenelor de examinare a cauzelor. Această listă despre care s-a vorbit, şi dumneavoastră aţi vorbit, este mai mult sau mai puţin cunoscută, poate fi găsită pe site-ul organizaţiei dumneavoastră şi a celorlalte organizaţii semnatare. Dar, de fapt, pare a fi evident că cei care au iniţiat ceea ce credeţi că sunt nişte contra reforme în domeniul justiţiei pot continua să ignore orice critici, apeluri şi să-şi finalizeze intenţiile, mimând un fel de societate civilă şi transparenţă decizională. Care ar fi soluţia, până la urmă, în afară de luări de atitudine publice? Ce s-ar putea face într-o asemenea situaţie?
Noi nu putem face altceva decât să menţinem o presiune, să ne expunem dezacordul...
Nadejda Hriptievschi: „Noi nu putem face altceva decât să menţinem o presiune, să ne expunem dezacordul. Și sperăm foarte mult că factorul de decizie, până la urmă, este guvernul, începând cu Ministerul Justiţiei şi apoi guvernul şi Parlamentul, vor asculta, vor înţelege. Poate promotorii acestui centru nu sunt obişnuiţi cu procesul de transparenţă decizională, nu au experienţă în acumularea comentariilor. Dar sper că Parlamentul şi guvernul vor înţelege, de asemenea, și partenerii de dezvoltare. Pentru că noi încercăm să transmitem tuturor alerta că nu se promovează ceea ce, de fapt, e necesar. Acum este un proiect de lege de modificare a Constituţiei supus consultărilor publice de către Ministerul Justiţiei cu privire la modificarea componenţei Consiliului Superior al Magistraturii, limitarea imunităţii judecătorilor. Este un proiect foarte bun. Despre acest proiect, practic, nimeni nu discută, pentru că se pare că nimeni nu are încrederea că totuşi va fi susţinere suficientă în Parlament pentru a fi adoptat. Noi am vrea pe astfel de proiecte de lege să se canalizeze eforturile şi ale prim-ministrului, şi ale preşedintelui Parlamentului, să se discute despre iniţiativele lor bune, care vin din interiorul guvernării.”
Europa Liberă: Ca să precizăm, există iniţiative bune, promovate atât de autorităţi, cât şi de societatea civilă, care sunt în lucru, dar sunt ignorate în favoarea altora, care ridică destule semne de întrebare. Aceasta e situaţia.
Și partenerii de dezvoltare sunt surprinşi, nemulţumiţi de faptul că s-a muncit atât de mult la cele trei proiecte de lege şi au fost, pur şi simplu, ignorate...
Nadejda Hriptievschi: „Exact, aceasta e situaţia. Investirea Consiliului Superior al Magistraturii cu dreptul de a verifica averile, noi avem un pachet întreg de inițiative cu privire la averi, reorganizarea Comisiei Naţionale de Integritate în Centrul Naţional de Integritate. Sunt trei iniţiative foarte bune, au fost consultate şi de experţi naţionali, şi internaţionali, avizate cu autorităţile publice şi societatea civilă, acele trei proiecte de legi care au fost respinse de guvern în iunie, nu prea au fost detalii sau declaraţii. Și partenerii de dezvoltare sunt surprinşi, nemulţumiţi de faptul că s-a muncit atât de mult la cele trei proiecte de lege şi au fost, pur şi simplu, ignorate. Aceasta a fost la ultima şedinţă a fostului guvern şi noi speram că se vor relua acele iniţiative. Nu prea înţelegem, au fost doar unele crâmpeie aruncate de unii reprezentanţi ai puterii precum că acele proiecte nu sunt foarte bune şi se vrea o comasare între CNA şi CNI. Noi chiar nu înţelegem despre ce este vorba. În loc se lucreze peste ceea ce a fost – fiindcă noi nu putem să întindem reforma la nesfârşit, iarăşi, să rescriem proiecte şi să începem totul de la zero – să continuăm cu Legea Procuraturii, cadrul conex, pachetul naţional ce ţine de sistemul de integritate. Apoi în sistemul judecătoresc avem foarte multe probleme care pot fi soluţionate fără iniţiative legislative. Repartizarea aleatorie a dosarelor, cu toţi am fost martorii scandalului de la Curtea Supremă de Justiţie, nici până acum nu ştim cu ce s-a terminat, nu avem nicio explicaţie.”
Europa Liberă: Ce mai este de făcut, dacă va exista totuşi o neglijare a acestor iniţiative?
Nadejda Hriptievschi: „Dacă va exista totuşi o neglijare şi se vor prelua aceste iniţiative în totalitate, măcar nu se vor discuta anumite alternative... Noi am propus anumite inițiative, dacă totuşi se vrea foarte mult, spre exemplu, modificarea taxei de stat, există altă soluţie, să vedem şi soluţiile care sunt şi în beneficiul cetăţeanului, justiţiabilului şi al bugetului naţional etc. Dacă însă se va merge exact pe aceleaşi iniţiative, nu ne rămâne decât să sperăm că la Parlament nu vor avea suficientă susţinere. Parlamentul este destul de divizat acum şi sperăm că, cel puţin, pentru acele iniţiative ce ţin de modificarea Constituţiei, cum este accesul la Curtea Supremă de Justiţie, nu va fi susţinere. Alte speranţe nu prea avem.”
