Trei partide ce au constituit în urmă cu două luni la Chişinău a treia alianţă de integrare europeană (AIE 3) - PD, PLDM şi PL - au emis joi o declaraţie în care spun că rămân fidele angajamentelor de europenizare a ţării pe care şi le-au luat atunci când şi-au asumat guvernarea. Declaraţia vine la cîteva zile după ce un sondaj de opinie a surprins un declin fără precedent al încrederii electoratului în partidele guvernării şi ascensiunea popularităţii partidelor pro-ruse, dar şi pe fundalul tot mai multor zvonuri despre un prezumtiv nou început de criză politică şi riscul unor alegeri anticipate.
Analistul de politică externă de la Bucureşti, Armand Goşu, încearcă într-un interviu pe care i l-am solicitat în ajun să descurce încurcatele iţe politice de la Chişinău.
Europa Liberă: De ce această adresare către populaţie a partidelor de la guvernare?
Armand Goșu: „Este vorba de o criză de credibilitate, o lipsă de legitimitate acută și este o tentativă aproape disperată ce se poate observa din partea partidelor din arcul guvernamental de a îngheța scena politică, mai ales în zona de centru, centru-dreapta, unde sunt poziționate partidele pro-europene, pentru a nu apărea noi concurenți electorali pe această parte a eșichierului politic.”
Europa Liberă: În sondaje aceste partide se confruntă acuma cu un declin extrem de mare de popularitate, s-ar putea tocmai de asta să se fi adresat populației. Dar de ce credeți că aceste partide au căzut atât de jos?
Armand Goșu: „Eu cred că s-a creat o prăpastie enormă în ultimul an, un an și jumătate, între așteptările societății și prestația politicienilor din arcul guvernamental. Mai mult decât lăudabilele eforturi și izbânzi în apropierea Republicii
S-a creat o prăpastie enormă între așteptările societății și prestația politicienilor din arcul guvernamental ...
Moldova de Uniunea Europeană, unde rezultatele au fost apropare că extraordinare (5-6 ani în urmă nici nu se putea spera că se va ajunge totuși la regimul de visa-free sau la acorduri importante semnate între Republica Moldova și Uniunea Europeană), deci, în ciuda acestor elemente mai mult decât pozitive, totuși este evident pentru oricine că în Republica Moldova în ultimii ani s-a constituit un regim oligarhic care tinde să compromită chiar ideea de integrare europeană.
Suntem în fața unui blocaj, blocaj total în implementarea reformelor. Reformele nu trebuie să fie inventate, nu este nevoie pentru asta ca un grup de gânditori să aștearnă nu știu ce idei pe hârtie. Avem lucruri foarte clare în Acordul de Asociere care, din păcate, în ultimul an se vede că a devenit un simplu petic de hârtie. Mai ales faptul că reforma justiției e suspendată e durerea cea mai mare. Şi nu e vorba doar de supărarea Bruxelles-lui pe elita politică de la Chișinău care a înghețat lupta împotriva corupției, ci e vorba de electorat, de populația Republicii Moldova care vede că, prin aceste blocaje, mai ales de pe segmentul anticorupție, speranța la o viață mai bună, speranța de a avansa în apropierea de Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult.”
Europa Liberă: Să revenim un pic la ceea ce spuneați mai devreme: că în Republica Moldova s-a constituit un regim oligarhic. Cum a fost posibil, din punctul Dvs. de vedere, sub ochii Uniunii Europene?
Armand Goșu: „Uniunea Europeană, mai ales după anul 2010, după venirea lui Ianukovici la putere, a fost disperată în a avea o poveste de succes. Cum Republica Moldova era printre singurele care dădea semnale că merge spre Occident, Uniunea Europeană în mod total eronat a închis ochii la multe din derapajele care se puteau observa la Chișinău. A închis ochii la criticile care veneau dinspre societatea civilă și a cauționat politicieni care, e drept, mult mai târziu ne-am putut da seama că nu au făcut altceva prin prestația lor decât să compromită idealurile sincere pro-erupere ale unei mari părți a electoratului din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Aceste partide aflate acum la guvernare trebuie privite ca un tot întreg sau totuși Dvs. faceți diferență între ele?
Armand Goșu: „Există o mare diferență între ele totuși. Însă în același timp trebuie de spus că toate sunt vinovate, într-o măsură mai mare sau mai mica. Ideal ar fi ca pe această parte a eșichierului politic să avem niște partide noi necompromise, cu lideri proaspeți în idei, care să se bucure de încrederea electoratului. A fost o perioadă foarte dură în ultimii 5-6 ani, prea mult sub iluminarea reflectoarelor unii politicieni au început să dezamăgească și treptat electoratul se vede că s-a îndepărtat de ei. Nu e de mirare faptul că au scăzut atât de mult în sondajele de opinie publică.”
Europa Liberă: De ce nu apare o dreaptă imaculată sau măcar percepută ca imaculată?
Armand Goșu: „Nu apare pentru că puținii politicieni care au putut să se reprofileze au devenit imediat ținte pentru actualul arc guvernamental și media pe care acești oligarhi o controlează. Acești oligarhi au atacat cu o duritate mai mare decât chiar cea cu care au atacat partidele socialiste pro-ruse - mi-am amintit ce s-a întâmplat recent cu Maia Sandu şi cum au atacat-o - orice alternativă s-ar fi putut naște pe această zonă pro-europeană.
Luați, de exemplu, felul în care unele televiziuni reflectă cele două mitinguri maraton din centrul Chișinăului: cu simpatie, cu umor aproape, descriu acțiunile din tabăra socialiștilor, de la corturile socialiștilor, cu Dodon, Usatîi, Ghimpu care îi vizitează, pe când aceleași televiziuni privesc cu foarte multă ostilitate tabăra Platformei Civice DA, de unde s-ar putea naște o alternativă pro-europeană profund democrată, la actualele partide politice care și-au îndeplinit misiunea istorică după 4-5 ani de zile, dar s-au corodat, sunt compromise. Iar dacă aceste partide vor continua totuși să se mențină aproape cu obstinație, cu forța să se lege de cârma navei, ei nu vor face decât să scufunde nava, să compromită idealurile europene ale electoratului Republicii Moldova.”
Europa Liberă: A propos de proteste. Cine și de ce credeți că protestează acum în fața Guvernului, dar și în fața Parlamentului?
Armand Goșu: „Nu putem decât să luăm revendicările celor care protestează și cererile lor. Cererile sunt foarte simple, s-au formulat şi la începutul acestui an şi prevăd o anchetă penală a Procuraturii în cazul furtului miliardului de dolari, demisia șefilor unor instituții ale statului care ar fi trebuit să împiedice acest furt: e vorba de Procuratură, e vorba de CNA, e vorba de alte instituții care nu și-au făcut datoria având un simplu motiv că aceste instituții ale statului, în loc să fie puse în slujba cetățeanului, au fost împărțite în mod mafiot între politicienii care compun actuala alianță de guvernare. Odată ce șefii acestor instituții au fost numiți de aceste partide politice, ei s-au simțit loiali în fața liderilor acestor partide politice, nu în fața societății, nu în fața electoratului Republicii Moldova, acești oameni nu au auzit și nu acceptă să se pună în serviciul societății pentru binele comun.”
Europa Liberă: A trecut ceva vreme de când s-a aflat despre acest „furt al secolului”, cum e numit. Impresia Dvs. este că oamenii politici de la Chișinău vor să facă o anchetă în cazul acesta, nu vor, nu pot sau care e cauza că nu se mișcă ancheta?
Armand Goșu: „Eu cred că nu vor. Pentru că dacă ar vrea, oricât de slab ar fi pregătiți procurorii Republicii Moldova, ceea ce sunt sigur că nu e cazul, ar ajunge la adevăr, ar ajunge la vinovat, ar ajunge la adevăratele scheme prin care s-au volatilizat aceste sume enorme. Mie mi-e teamă că sub presiunea străzii vor fi scoși în față, cum am și văzut că a făcut CNA, niște profitori de mai mică amploare a acestui „furt al secolului”, oameni care s-au ales cu câteva zeci de mii de euro, iar adevărații profitori ai acestui cu adevărat jaf din sistemul bancar din Republica Moldova vor rămâne pentru multă vreme pitiți undeva departe de ochii publicului.
Amintiți-vă cum recent unul dintre cei implicați în acest jaf, care a ajuns între timp primar într-un oraș important în Republica Moldova, chiar a amenințat că în cazul în care vor fi tentative de a se merge cu o anchetă spre el, el a pus o înregistrare undeva într-o bancă străină, iar acea înregistrare va putea fi dată publicității în cazul în care se pornește ancheta penală. Deci, cu șantaj, cu împărțiri politicianiste, cu anticorupție blocată sau sub controlul unor oligarhi, pornită, asmuțită împotriva altor oligarhi - asta e rețeta sigură spre un crah, un colaps nu doar moral și economic, ci şi politic, financiar al unei țări, fie Republica Moldova, sau oricare altă parte a lumii.”
Europa Liberă: Se vorbește acum tot mai des despre o prezumtivă criză politică care ar putea foarte curând să se declanșeze. Cine credeți că ar putea vrea această criză politică, cine nu, cine ar avea de câștigat, cine de pierdut?
Armand Goșu: „Trebuie să vedem în ce va consta această criză politică. Dacă e vorba de o modificare a raportului de forțe în alianță, în sensul în care PLDM-ul pierde unul-doi deputați, iar principalul partid al alianței devine PD-ul, care o să dea atunci premierul, eu cred că o asemenea criză ar putea fi declanșată pentru a satisface poftele Partidului Democrat de a conduce Guvernul. Dacă punem în ecuație și faptul că pe 22 martie se va încheia primul mandat al președintelui Timofti și urmează alegerea unui nou președinte pentru alt mandat, lucrurile se complică și mai mult.
Deci, avem câțiva foarte puțini actori relevanți cu adevărat în politică și avem piese minore pe tabla de șah, pe care actorii relevanți sigur le mai scot din când în când pe la o televiziune, pe la alta, să mai anunțe nu știu ce criză politică în noiembrie.
Repet, e multă manipulare, de parcă Occidentul, ambasadele străine de la Chișinău ar putea fi mințite la nesfârșit. Eu cred că s-a ieșit din acea epocă în care se utiliza sperietoarea Donbas, Crimeea. Nu va mai funcționa la nesfârșit. Iar în acest moment la Bruxelles sau la Washington este deja o oboseală de aceste nesfârșite manipulări pe care oligarhii din Republica Moldova le încearcă.”
Europa Liberă: Ar putea face ceva Occidentul ca să rupă acest cerc?
Armand Goșu: „Occidentul deja face, Occidentul pune presiune pe Republica Moldova, Occidentul a tăiat finanțările Republicii Moldova. Republica Moldova fără finanțări din Occident, fără un Acord cu Fondul Monetar Internațional nu va primi bani nici de la Comisia Europeană. Din premiantă, Moldova s-a transformat în povestea de groază a Parteneriatului Estic. Vine o iarnă grea, bani sunt puțini, nu ajung nici pentru salarii, nu ajung nici pentru pensii, nu ajung nici pentru gaz.
În locul guvernanților nu ar strica ceva mai multă atenție în aceste privinţe, dacă vor să salveze țara. Dacă însă vor să se poziționeze ei pe tabla de șah pentru viitoarele jocuri de alegere a președintelui sau cine urmează să ia Guvernul, ar putea să fie o socoteală greșită.”
