De ce repetă România istoria greșelilor făcute înaintea crizei
În România salariile în mediul privat au crescut cu 4,1 la sută față de anul trecut, potrivit Price Waterhouse Couper, în vreme ce Comisia Națională de Prognoză a anticipat că în 2015 salariul mediu brut va avea un avans de 7,2 la sută față de 2014.
La prima vedere rezultă că lefurile bugetarilor cresc mai repede și mai consistent decât cele din zona privată, unde nu toate companiile și-au revenit după criza economică din perioada 2009-2012.
Primii care vor avea salariile mai mari sunt medicii și restul cadrelor medicale, care primesc începând de astăzi cu 25 la sută mai mult.
Discrepanțele în acest sector sunt foarte mari: există medici de familie din provincie care câștigă în mod oficial până la 50.000 de euro pe an și alții care ajung doar la 8.000.
Veniturile rezidenților erau însă sub 300 de euro pe lună, în vreme ce chirurgii abia ajungeau la 1000 de euro pe lună, dacă nu aveau și funcții didactice.
Decizia de mărire a lefurilor medicilor cu 25 la sută începând de joi și cu încă 25 la sută la începutul anului viitor a fost luată după mai multe amenințări cu greva.
Asistenții și doctorii au început să facă presiuni după ce în timpul verii, cei mai importanți 50 de înalți demnitari ai statului între care președintele, premierul și șefii serviciilor secrete au primit prin lege o creștere a veniturilor cu 300 la sută.
Urmează o lege a salarizării bugetarilor pe care guvernul român a anunțat că o va finaliza până la începutul acestei luni, dar care încă nu este gata.
Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, un critic constant al executivului a avertizat astăzi că deficitul bugetar va crește ca urmare a măsurilor de reducere a taxelor prevăzute în Codul Fiscla până la 2,2 la sută față de1,98% în 2014.
Dacă în calcule se adaugă și creșterea lefurilor din sectorul bugetar, evaluate la 1,3 miliarde euro (5,5 miliarde de lei), deficitul bugetar ar putea trece de 4 procente.
Șeful Consiliului Fiscal a vorbit despre faptul că aceste creșteri de salarii sunt prea mari pentru posibilitățile României, dând exemplul de la începutul crizei când cheltuielile cu lefurile bugetarilor erau de 10% din Produsul Intern Brut. Au scăzut apoi la 7% și tind să ajungă din nou la pragul critic dinaintea crizei.
Produsul Intern Brut al României este de circa 160 de miliarde de euro, iar pe cap de locuitor de 8000 de euro. Veniturile bugetarilor ar trebui calculate în funcție de acești indicatori generali.
Algoritumul este deocamdată necunoscut și nu e prea clar cum au calculat reprezentanții guvernamentali noile salarii ale medicilor. Majorarea lor era o prioritate, cu toate că, în paralel, nu există nicio presiune legislativă pentru renunțarea la tradiționala șpagă, de care medicii mai tineri se delimitează, dar în spitale mulți dintre ei nu se rușinează să o accepte.
De creșterea salariilor cu 25 la sută vor beneficia peste 200.000 de angajați din sistemul sanitar, aceștia fiind primii bugetari care primesc salarii mărite înainte ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare.
Experții Fondului Monetar Internațional și ai Comisiei Europene s-au împotrivit în primăvară modificării Codului Fiscal, care înseamnă în primul rând scăderea TVA la alimente de la 24 la 9 la sută și o scădere generală a Taxei pe Valoarea Adăugată de la 24 la 20%.
România a evitat să se consulte, însă, cu principalii săi finanțatori înainte de a deschide drumul majorărilor salariale, de teamă să nu fie din nou criticată pentru lipsă de prudență, mai cu seamă că Bucureștiul tinde să repete toate greșelile care au fost făcute înaintea crizei economice.
Totul pentru a demonstra electoratului că principalul partid de guvernământ merită mai multe voturi.
