In România, Procuratura a redeschis un dosar inițiat acum ani de zile de către Corneliu Vadim Tudor împotriva președintelui de atunci al Romaniei, Traian Băsescu.
La mai bine de zece ani de la afacerea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak, fostul președinte Traian Băsescu este chemat de procurori să limpezească lucrurile. Împotriva lui a fost deschis un dosar, după o plângere făcută de Vadim Tudor, defunctul lider naționalist, care l-a reclamat la Parchetul General pentru „suspiciuni de corupție”, fiindcă ar fi beneficiat de o parte din fondurile destinate răscumpărării celor trei.
Pe fondul schimbărilor din Irak, cei trei jurnaliști români au plecat spre Bagdad în primăvara lui 2015 însoțiți de un cetățean siriano-american, Mohammad Munaf, un fel de ghid, într-o călătorie planificată de la București de Omar Hayssam, un cunoscut om de afaceri sirian, stabilit în România. Potrivit anchetei ulterioare acesta a pus la punct răpirea, cu gândul să ceară o răscumpărare consistentă statului român, numai că pe teren, joaca de-a răpitul s-a transformat în realitate, iar cei trei jurnaliști au fost capturați cu adevărat, de o grupare periculoasă.
Traian Băsescu susține că nu a fost plătită nicio răscumpărare și că meritul recuperării celor trei jurnaliști aparține în cea mai mare măsură serviciilor secrete. Cei trei au petrecut 55 de zile în captivitate și au fost repatriați pe 23 mai 2005, ziua în care, potrivit Wikileaks, Ambasada Statelor Unite la București transmitea o telegramă la Washington în care menționa că „acţiunile româneşti care au dus la eliberarea jurnaliștilor rămân neclare”.
Fără să aducă noi informații, fostul președinte a declarat destul de ambiguu că „deschiderea acestui dosar este o palmă pentru România”, fiindcă atunci când „se aruncă în spațiul public” informații care sugerează că „un șef de stat împreună cu un general american au putut să fure bani, iar autoritățile române fac spectacol”, acest lucru nu-i face bine țării.
În plângerea penală depusă la Parchet de fostul lider antisemit și homofob, care a murit luna trecută, este citat un fragment din cartea unui controversat procuror, Ciprian Nastasiu, care între altele este responsabil pentru fuga lui Omar Haysam, cel care a pus la cale răpirea inițială și care în acest moment se află, după după eforturi îndelungate depuse de statul român pentru prinderea lui, în închisoare cu o pedeapsă de 24 de ani („Prădarea României”, 2009). În această carte se spune, fără niciun fel de dovezi că România ar fi plătit între 12 și 13 milioane de euro, dar că răpitorii ar fi primit doar nouă milioane.
Este cel puțin ciudat că procurorii de la Parchetul General au luat în seamă plângerea lui Vadim Tudor, cunoscut pentru informațiile deformate pe care le-a publicat permanent de-a lungul carierei lui și fără să aibă, în plus, alte date care să confirme că Traian Băsescu ar fi luat din banii pentru răscumpărarea jurnaliștilor. Operațiunea de readucere în țară a lor a fost coordonată de fostul președinte și pusă în practică de serviciile speciale, rolul esențial revenindu-i Serviciului de Informații Externe. Întregul dosar se află în arhivele acestui serviciu, după cum a explicat Băsescu, precizând că secretizarea informaților nu s-a făcut la Cotroceni. „La nevoie poate fi desecretizat tot”, a declarat fostul președinte pentru a arăta că nu are nimic de ascuns. Este greu de crezut, însă, că Serviciul român de spionaj ar fi de acord cu o astfel de soluție care ar putea pune sub lupă agenții, metodele, rețelele și instrumentele folosite în astfel de situații.
La terminarea mandatului său prezidențial, după ce a rămas fără imunitate, au fost redeschise toate dosarele în care a fost reclamat și care rămăseseră înghețate până la sfârșitul anului trecut: este vorba despre mai mult de zece dosare penale pe numele Traian Băsescu, iar unele provin chiar din perioada în care a fost primarul capitalei (2000-2004).
