Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Tiraspolul se pregătește să sărbătorească cu fast ziua orașului, organizând mai multe evenimente, focuri de artificii și un concert cu participarea vedetelor din Rusia. „Dar poate că banii pentru manifestări ar fi putut acoperi o parte din restanțele la pensii și salarii?”, se întreabă mai mulți locuitori ai Tiraspolului. După o nouă rundă de discuții la nivel de reprezentanții politici, administrația transnistreană acuză Chișinăul că tensionează negocierile. Refuzul Chișinăului de a ridica interdicția de traversare a frontierei pentru mașinile cu numere transnistrene și de a rechema cererea de arestare a unui milițian transnistrean reținut de Interpol la Atena sunt calificate de administrația de la Tiraspol drept presiuni politice. În ajunul alegerilor, activitatea Sovietului suprem de la Tiraspol este boicotată de majoritatea deputaților. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute, care vă sunt prezentate de colegul meu Radu Benea:
Bugetarii și pensionarii din regiunea transnistreană vor primi certificate care vor atesta suma restanțelor acumulate de administrație la plata pensiilor și salariilor începând cu luna martie, de când aceste plăți au început să fie achitate în proporție de 70 la sută. O decizie în acest sens a fost adoptată de executivul de la Tiraspol. Datoria la plata pensiilor și salariilor a ajuns la 672 milioane ruble transnistrene, sau peste 61 milioane dolari, și nu se știe când va fi restituită populației. Șeful administrației, Evghenii Șevciuk, a dat indicații ca începând cu luna octombrie pensiile și salariile să fie achitate în proporție de 80 la sută. Acesta speră că banii pentru majorare vor putea fi acumulați prin instituirea unui impozit de 10 la sută la tranzacțiile off-shore, impozit instituit săptămâna trecută de executivul de la Tiraspol.
În Transnistria au loc, timp de două săptămâni, exerciții militare ale diviziilor de artilerie motorizată ale forțelor armate ale regiunii, în cadrul cărora ofițerii și rezerviștii exersează abilitățile de luptă și tragerea la țintă din tancuri și mașini blindate. Exerciții au fost desfășurate săptămâna trecută și de KGB-ul local.
Un recensământ al populației va avea loc în regiunea transnistreană între 14 și 25 octombrie. Vor fi înregistrați toți locuitorii regiunii, indiferent dacă aceștia se află pe loc sau sunt plecați în străinătate, precum și persoanele fără cetățenie, dar și cetățenii străini care se află temporar pe teritoriul Transnistriei. Departamentul de statistică de la Tiraspol a făcut apel către populație să fie responsabilă și să participe la recensământ. La ultimul recensământ din URSS din 1989 numărul populației din regiunea transnistreană era de 790 mii. În anul 2004 statisticile prezentate de Tiraspol arătau diminuarea populației până la 490 mii de locuitori. Din 2004 până în prezent statisticile transnistrene spun că populația a crescut la 514-520 mii, însă autoritățile de la Chișinău susțin că cifrele sunt exagerate artificial pentru a nu arăta amploarea exodului populației din regiune. Potrivit datelor Chișinăului, în regiunea transnistreană sunt 380-400 mii de locuitori, dintre care 300 mii dețin cetățenia moldovenească.
O scrisoare cu cererea de a recunoaște independența Transnistriei a fost expediată joi liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Scrisoarea a fost semnată de către participanții forumului de tineret „25 de ani împreună cu Rusia”, dar expediată pe linia departamentului de externe de la Tiraspol. În scrisoare este invocat, citez „caracterul agresiv și discriminator al politicii Republicii Moldova față de Transnistria, care duce la încălcarea drepturilor legitime ale locuitorilor republicii, o parte considerabilă dintre care sunt cetățeni ruși”. „Republica Moldova se mișcă în direcția pierderii suveranității în favoarea Uniunii Europene, a României și a NATO”, se mai spune în scrisoarea care invocă, citez „precedente internaționale când voința populației era pusă la baza reglementării conflictelor teritoriale”.
Liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk, s-a întâlnit săptămâna trecută cu delegații ale Uniunii Europene, SUA și Marii Britanii. În cadrul discuțiilor cu responsabili din Comisia Europeană, Șevciuk a reiterat interesul Transnistriei de a menține preferințele comerciale pe care le oferă acum UE și care vor fi anulate la sfârșitul anului, când pentru Transnistria intră în vigoare Acordul de liber schimb dintre Republica Moldova și UE. Potrivit lui, Chișinăului și Bruxellesul nu au ținut cont de interesele economiei transnistrene când au negociat acest acord. Evghenii Șevciuk a mai spus că volumul comerțului regiunii cu UE a scăzut cu 30 la sută în primele opt luni ale anului, iar cota mărfurilor livrate pe piața europeană s-a micșorat de la 38 la 34 la sută din volumele exportate de Transnistria.
Centrul Național Anticorupție de la Chișinău anchetează prețul curentului cumpărat de la centrala Cuciurgan, după ce premierul Valeriu Streleț a declarat că acesta este practic dublu din cauza unei firme intermediare înregistrate la Tiraspol. Detalii, pe parcursul emisiunii.
Și, Lilian Popescu nu mai este antrenorul echipei Sheriff. El și-a prezentat demisia, după ce formația tiraspoleană a obținut o singură victorie în ultimele patru etape, transmite IPN. Popescu a lăsat echipa pe locul 3 în Divizia Națională, la 2 puncte distanță de liderul Dacia. „Locul Sheriffului este în fruntea clasamentului. Am decis să plec ca să fie un șoc la echipa, care nu-mi este indiferentă”, a declarat Lilian Popescu pentru site-ul oficial al Sheriffului. În 2014, Popescu a fost declarat antrenorul anului, după ce a făcut o figură frumoasă cu Veris. El a mai antrenat echipele Olimpia, Nistru, Costuleni și FC Tiraspol.
***
Europa Liberă: Începutul toamnei în regiunea transnistreană este perioada în care au loc mai multe sărbători și festivități oficiale, începând cu manifestările din 2 septembrie dedicate separării autoproclamate a Transnistriei de Republica Moldova și continuând cu hramurile localităților, care sunt organizate ca evenimente politice menite să alimenteze spiritul civic transnistrean. Săptămâna trecută a fost sărbătorită aniversarea orașului Bender, eveniment la care a participat și administrația regiunii în frunte cu Evghenii Șevciuk. Iar peste câteva zile va fi sărbătorit și orașul Tiraspol.
În acest an, Tiraspolul se pregătește să marcheze 223 de ani de la momentul fondării sale. Aniversarea are loc pe 14 octombrie, de altfel, în aceeași zi în care Hramul Orașului este sărbătorit și la Chișinău. Administrația orașului Tiraspol a pregătit un program amplu de manifestări culturale și artistice. Criza economică fără precedent prin care trece regiunea transnistreană nu pare să-și fi pus amprenta pe amploarea evenimentelor – expoziții, concursuri și competiții sportive, evenimente pentru veterani, excursii teatralizate în cetatea Tiraspol, concursuri de street-art și de fotografii, concerte pentru copii și procesiuni religioase…
Evenimentele consacrate zilei orașului au început încă de vineri, 9 octombrie, și vor culmina miercuri, 14 octombrie, printr-un amplu concert în centrul Tiraspolului cu participarea artiștilor locali din a unor vedete invitate din Federația Rusă. Seara va culmina cu focuri de artificii. Sărbătoarea are loc și în contextul în care în acest an administrația regiunii a făcut investiții fără precedent în infrastructura Tiraspolului, renovând blocuri și instituții, lărgind străzi și instalând iluminare decorativă în mai multe locații.
Locuitorii orașului Tiraspol se bucură de amploarea acestor investiții, dar totuși regretă că în timp ce orașul se schimbă la față și devine mai frumos, salariile și pensiile lor sunt achitate în proporție de doar 70 la sută. Din luna octombrie cota de achitare va crește la 80 la sută, însă datoriile deocamdată nu pot fi acoperite. Iar onorariile vedetelor din Federația Rusă invitate pentru concert nu sunt deloc mici. Iată ce ne-au spus câțiva trecători întâlniți întâmplător pe stradă la Tiraspol:
Лучше бы пустили на пенсии и отдали бы деньги людям. Людям не хватает денег, они сидят дома без работы, еще и уменьшают пенсии. Людям нужны деньги. Не обязательно, чтобы приезжали какие-то артисты…
Я считаю, что лучше бы отдать долги бюджетникам, пенсионерам, так как сейчас ситуация в стране тяжелая и очень тяжело приходится особенно им, бюджетникам и пенсионерам. Сейчас устраивать концерты за большие деньги, вот как вы говорите – из России приезжают, нет смысла, так как потом просто можно не расплатиться.
Я думаю так: денежка лишней не бывает, пенсионеры голодают, времена тяжелые. Деньги, конечно, было бы лучше отдать пенсионерам, всем детям, раздать нуждающимся, так как эти концерты – дело временное, увидят, посмеются и закончится. А денежка-то нужна, хлебушка не хватает. Я думаю, что лучше было бы отдать все бюджетникам, это было бы намного лучше и правильнее.
Я считаю, что лучше устроить концерт, так как люди работают достаточно, люди должны и хорошо отдохнуть. Так что будет правильнее, наверное, провести концерт, но деньги пенсионерам тоже надо раздать. Как бы разделить: некоторым артистам недодать их гонорар, и раздать немного пенсионерам.
Ну, это для каждого по-разному. Кто любит концерты – пойдет на концерт. Не знаю, как лучше. Я лично пенсионер. Но я только за то, чтобы было тихо, мирно и чтоб все было хорошо.
Когда я иду на работу и встречаю пенсионеров, которые даже ни поехать не могут, ничего купить себе из еды, кроме хлеба и редко молока – это очень больно...
Я считаю, что лучше раздать долги пенсионерам, бюджетникам, повозвращать все, что они взяли, потому что сейчас действительно не хватает денег пенсионерам, просто оплатить коммунальные услуги – уходит на это вся пенсия. А еще надо купить еды, внуки и все остальное… Так что мне кажется, что концерт – это дело одного вечера, а пенсия это все-таки будет идея получше.
Europa Liberă: Opinii ale unor oameni întâlniți pe stradă la Tiraspol.
***
Europa Liberă: La Tiraspol, în sediul Misiunii OSCE, a avut loc vineri o nouă rundă de discuții în format 1+1, adică între reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului. Vicepremierul pentru Reintegrare, Victor Osipov, s-a întâlnit pentru a doua oară cu Vitali Ignatiev, care a înlocuit-o pe Nina Ștanski în fruntea departamentului de externe al regiunii transnistrene. Prima întâlnire dintre cei doi a avut loc pe 25 septembrie.
Biroul de Reintegrare de la Chișinău nu a făcut publice niciun fel de informații de la această întâlnire, în schimb Tiraspolul a publicat un comentariu amplu, în termeni duri, din care s-a văzut că discuțiile au fost unele dificile. Subiectele sensibile au ținut de interdicția impusă de Chișinău la traversarea frontierei de stat de către mașinile cu numele de înmatriculare transnistrene, dar și de arestarea în Grecia a milițianului transnistrean Maxim Kuzmiciov (fiul așa numitului ministru de interne din Tiraspol Ghennadi Kuzmiciov), reținut după ce autoritățile moldovene au deschis dosar penal pe numele lui și l-au dat în căutare prin Interpol.
Subiectul circulației mașinilor cu plăcuțe de înmatriculare transnistrene a fost discutat la nivel de experți în cadrul unui grup de lucru pe 2 octombrie. La întâlnirea de vineri a reprezentanților politici, Tiraspolul a cerut Chișinăului ca interdicția la traversarea frontierei cu Ucraina să fie ridicată, însă Victor Osipov a spus că subiectul este încă în lucru și „se caută soluții”. Poliția de frontieră a anunțat intrarea în vigoare a acestei măsuri de pe 31 august, invocând convențiile internaționale semnate de Republica Moldova. Potrivit informațiilor oficiale, în primele 8 luni ale anului curent frontiera moldo-ucraineană a fost traversată de 3500 mașini cu numere de înmatriculare transnistrene. O parte din aceste mașini aparțin rezidenților de pe malul drept al Nistrului.
Departamentul de externe de la Tiraspol a anunțat că a cerut lui Victor Osipov ca autoritățile moldovene să retragă cererea de arestare adresată poliției internaționale Interpol pe numele milițianului transnistrean Maxim Kuzmiciov. Comunicatul, formulat în termeni foarte duri, acuză Chișinăul de faptul că, citez, „și-a completat arsenalul de instrumente de presiune asupra Transnistriei cu detenția politică a persoanelor cu funcții de răspundere”.
Milițianul transnistrean Maxim Kuzmiciov a fost arestat în aeroportul de la Atena pe 20 iulie 2015, în baza dosarului penal deschis pe numele lui de Republica Moldova, care l-a dat în căutare internațională. Aceeași soartă se pare că o riscă și alți funcționari din Transnistria care au deschise dosare penale la Chișinău. Comunicatul spune că Tiraspolul a solicitat în cadrul întâlnirii de vineri Chișinăului să retragă toate cererile de arestare, adresate Interpolului, pe numele oficialilor transnistreni care au deschise dosare penale la Chișinău. Victor Osipov însă a declarat că Republica Moldova nu este gata să recheme aceste solicitări.
Departamentul de externe de la Tiraspol apreciază în comunicat că, citez, „tactica deschiderii dosarelor penale motivate politic, în care factorii de decizie transnistreni pot deveni în orice moment deținuți politici, este una incompatibilă cu metodele de negociere acceptate în secolul XXI, iar Moldova încalcă astfel principiile reglementării transnistrene, ceea ce developează dorința structurilor Republicii Moldova de a provoca înrăutățirea dialogului”. Acesta mai acuză Chișinăul de a fi revenit la tacticile pe care le aplica în fază fierbinte a conflictului de pe Nistru – adică arestarea demnitarilor transnistreni. „O astfel de abordare, se spune în comunicat, provoacă înrăutățirea dialogului, destabilizarea negocierilor și violarea drepturilor omului”. Tiraspolul a chemat participanții în formatul 5+2 să folosească mecanismele pe care le au la îndemână pentru a reduce din atmosfera tensionată de la negocieri.
***
Europa Liberă: Chișinăul nu a reacționat la acest comentariu al Tiraspolului și nici nu a venit cu informații alternative cu privire la negocierile de vineri. Însă în cadrul unui eveniment organizat recent de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale Viitorul, vicepremierul Victor Osipov a declarat că negocierile pentru reglementarea transnistreană sunt practic blocate, iar Chișinăul este în proces de elaborare a unor abordări noi.
Victor Osipov: „Sunt de acord însă cu faptul că este necesar să avem viziune, dar și realism pe această dimensiune. Realism – în sensul că nu ar trebui să ne blocăm în vechile tipare și proiecte, nu ar trebui să ne limităm la modul în care lucrurile au fost privite și procesele au fost conduse ani la rând. Pentru că, iată, în multe zone constatăm lipsă de progres.
Eu aș spune chiar mai mult decât atât. Eu sunt unul dintre acei care nu sunt de acord cu aprecierea că ar exista un status-quo în ceea ce ține de situația din raioanele din estul Republicii Moldova, de această regiune transnistreană, de raporturile dintre Chișinău și Tiraspol în procesul de negocieri… Nu există un status-quo, există o dinamică, un anumit fel în care lucrurile se dezvoltă, ele nu stau pe loc.
Nu voi face o analiză amănunțită, dar concluzia mea este că lucrurile se înrăutățesc. Separarea dintre regiunea transnistreană și restul Republicii Moldova s-a aprofundat în toți acești ani, procesul de negocieri la relansarea căruia am lucrat în anii 2009-2010 împreună cu echipa de la Reintegrare a Guvernului și cu toate celelalte structuri ale statului, proces care a fost repornit la finalul anului 2011, din luna iunie, practic din momentul în care a început implementarea Acordul de Asociere cu UE - și eu fac o legătură directă dintre cele două fenomene – deci procesul de negocieri a fost oprit, este practic suspendat. Nimeni nu vrea să recunoască faptul că noi nu avem negocieri, dar întruniri în formatul 5+2 nu au mai avut loc de atunci. Toate elementele pseudo-statale ale administrației de la Tiraspol s-au multiplicat și s-au dezvoltat în toți acești ani.
De altfel, trebuie să recunoaștem că de atunci de când negocierile s-au reînceput la sfârșitul anului 2012 acestea nici nu s-au apropiat măcar de subiectul de bază – soluționarea politică a problemei transnistrene, obiectiv pentru care și avem aceste discuții cu cei de la Tiraspol. Există un interes național al Republicii Moldova să rezolvăm din punct de vedere politic această problemă, să o depășim, să o eliminăm, să readucem acest spațiu sub imperiul legii moldovenești și să salvăm oamenii de acolo. Oameni care sunt în mare parte cetățeni ai Republicii Moldova cu acte în regulă – în jur de 300 mii dintre ei și-au obținut cetățenia, iar aproape 100 mii și-au obținut și pașapoarte biometrice ale Republicii Moldova care le permit să beneficieze de oferta generoasă de călătorii liberalizate în spațiul Uniunii Europene. Și este de sarcina noastră să-i eliberăm din această calitate de ostatici ai conflictului transnistrean pe care ei o trăiesc în fiecare zi.
Pot să vă spun că suntem acum într-o fază de reevaluare a politicilor. Efortul comun conjugat al autorităților statului, dar și al experților din societatea civilă, ar trebui să ne ajute să calibrăm altfel, să inventăm noi tactici, să ne precizăm strategia și să avem în sfârșit o strategie și o viziune clare”.
Europa Liberă: Vicepremierul Victor Osipov vorbind despre planurile Chișinăului de reevaluare a politicilor în domeniul reintegrării țării.
***
Europa Liberă: În încercarea de a crește acumulările la bugetul regiunii, scăzute considerabil în acest an, și de a obține bani pentru a acoperi măcar parțial pensiile și salariile reduse la 70 la sută, executivul transnistrean a aprobat miercuri, 7 octombrie, o decizie prin care toate tranzacțiile care vizează zonele off-shore vor fi impozitate cu o taxă obligatorie de 10 la sută, taxă care va fi integral vărsată în Fondul de stabilizare al bugetului regiunii, fond din care ulterior vor fi achitate restanțele. De asemenea, a fost aprobată și o altă decizie, prin care au fost introduse taxe vamale speciale pentru mărfurile importate sau exportate către agenți economici înregistrați în zone off-shore. Această taxă vamală suplimentară este de asemenea de 10 la sută și a intrat în vigoare sâmbătă, 10 octombrie. Revine la microfon cu detalii, Radu Benea:
Anterior, reprezentanți ai legislativului transnistrean au acuzat executivul care este controlat de Evghenii Șevciuk de faptul că își asumă atribuții de modificare a unor acte legislative, atribuții care nu țin de competența sa. Executivul, la rândul său, spune că toate inițiativele de impozitare a tranzacțiilor off-shore au fost respinse de deputații din Sovietul Suprem, iar ultimul proiect nici măcar nu a intrat în examinare.
Șefa executivului de la Tiraspol, Maia Parnas, a declarat că din 2012 până în prezent diferența dintre sumele ieșite din Transnistria în zone off-shore și cele revenite înapoi a fost de 292 milioane dolari, sumă care se poate spune că a fost scoasă ilegal din regiune, iar această tendință, potrivit ei, s-a accentuat în ultimul an.
Responsabila de finanțele regiunii, Elena Ghirjul, a spus că în primele 9 luni ale acestui an în buget au fost plătite impozite în valoare de 2 miliarde 200 milioane ruble transnistrene, în timp ce cheltuielile au fost cu 922 milioane ruble mai mari. Având în vedere și datoriile la salarii și pensii (de 672 milioane ruble), restanțele bugetului se ridică la 1 miliard 185 milioane ruble – practic, jumătate din sumele încasate anul acesta.
Fondul asigurărilor sociale a fost completat în aceleași 9 luni cu aproape 950 de milioane ruble, în timp de plățile au constituit un miliard și jumătate de ruble.
„Pentru a putea finanța capitolele sociale trebuie să majorăm cu minim 50 la sută încasările fiscale în bugetele de toate nivelele. Măsurile adoptate de executiv ne vor permite să acoperim restanțele care există acum, precum și să majorăm achitarea pensiilor și salariilor începând cu luna octombrie până la 80 la sută”, a declarat Elena Ghirjul.
Potrivit calculelor, dacă tranzacțiile off-shore ar fi fost impozitate cu 10 la sută, veniturile încasate suplimentar în 2014 ar fi fost de 24 milioane dolari.
Liderul regiunii, Evghenii Șevciuk, a dispus ca toate tranzacțiile legate de zonele off-shore să fie luate sub controlul KGB-ului și al internelor din regiune, iar acestea, împreună cu procuratura de la Tiraspol, au fost obligate să-i raporteze în fiecare zi despre sumele colectate suplimentar din aceste tranzacții la buget.
În același timp, în regiunea transnistreană sunt și voci critice care sunt sceptice că această măsură va duce la creșterea veniturilor bugetare. Șeful Agroprombank, Vladislav Tidva, scria săptămâna trecută într-o postare pe Facebook că macrostatistica precedenților trei ani a demonstrat că perioadele de creștere a volumelor de operațiuni off-shore în Transnistria a fost de fiecare dată însoțită de creșteri ale economiei, ale veniturilor bugetare și salariilor. În timp ce în acest an, odată cu scăderea operațiunilor off-shore, economia s-a restrâns cu 20 de procente și s-au redus veniturile bugetare și salariile. În ceea ce privește taxarea banilor care merg în off-shore, șeful Agroprombank spune că acest lucru s-a mai făcut o dată în 2012, iar acumulările la buget au fost aproape de zero. Asta, pentru că întreprinderile s-au adaptat, iar venitul a mers către bugetele altor state. „În 2012, clienții băncii au plătit doar aproximativ 34 mii dolari. Nici de data aceasta taxa off-shore nu va aduce rezultate mai bune”, scrie șeful Agroprombank, Vladislav Tidva.
***
Europa Liberă: În ajunul alegerilor în Sovietul suprem și în consiliile locale care vor avea loc în Transnistria pe 30 noiembrie, atmosfera în legislativul de la Tiraspol se tensionează, iar o parte din deputați par să boicoteze intenționat ședințele. Corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, relatează că pentru joi, 8 octombrie, fusese convocată o ședință extraordinară pentru a soluționa mai multe problemele social economice cu impact direct asupra oamenilor, dar marea parte a deputaților nu s-a prezentat.
Este deja a patra ședință la care nu participă practic același grup de deputați, blocând astfel procesul de adoptare a unor proiecte de legi care au ca scop protecția socială a locuitorilor din regiunea transnistreană. În ajun, în cadrul ședinței prezidiumului Sovietului suprem, deputatul Anatolii Dirun a spus că situația în care pensiile și salariile bugetare nu sunt achitate integral este una excepțională și necesită măsuri urgente, pentru că implică scăderea nivelului de viață pentru mai bine de 200 mii de persoane. „Iar o situație excepțională impune convocarea unei ședințe plenare extraordinare și acțiuni urgente. Trebuie să adoptăm o poziție deschisă și clară în raport cu acei aleși ai poporului care ignoră activitatea parlamentară pe care trebuie să o execute obligatoriu, conform legislației. Iar despre acțiunilor lor trebuie să cunoască în primul rând alegătorii. Unii și-au pus ambițiile personale mai presus de interesele publice și nu avem dreptul să tăcem”, a declarat Anatolii Dirun.
Președintele Sovietului suprem, Mihail Burla, a susținut ideea și a inițiat convocarea unei ședințe plenare extraordinare. „Consider că deputații sunt obligați să participe la activitatea organelor de lucru ale Sovietului suprem. Această obligativitate rezultă din normele constituționale, din legea cu privire la statutul deputatului, precum și regulamentul legislativului. În plus, codul electoral prevede că în cazul alegerilor deputații își mențin statutul până la convocarea primei ședințe a noii componențe a Sovietului suprem. Și insist ca până la epuizarea mandatului toți deputații să fie prezenți la locul de muncă”, a declarat Mihail Burla.
În cadrul ședinței extraordinare ar fi trebuit să fie audiată responsabila pentru protecția socială a regiunii, Oxana Bulanova, pentru a spune din ce cauze suplimentul rusesc la pensii nu mai este plătit de câteva luni și să explice situația legată de mărimea și plata îndemnizațiilor sociale garantate. Deputații au trimis solicitări oficiale pentru a clarifica aceste aspecte încă în septembrie, dar nici până în prezent nu au primit un răspuns din partea executivului regiunii.
Nici de data aceasta lucrurile nu au devenit mai clare, pentru că Oxana Bulanova nu a venit la ședința extraordinară, la fel, de altfel, ca și deputații care lipsesc deja de la a patra ședință consecutiv. Iar din cauza lipsei de cvorum ședința nu a mai avut loc.
Unii deputați și-au explicat absența prin faptul că a început campania electorală. Dar, potrivit datelor comisiei electorale din regiune, niciunul dintre aleșii care au absentat la ședințele anterioare – din 16, 23 și 28 septembrie – nu erau în acel moment înregistrați în calitate de concurenți electorali.
Șeful fracțiunii majoritare „Obnovlenie”, Piotr Pasat, a declarat că deputații din formațiunea sa nu au lipsit la nicio ședință a sesiunii de toamnă.
Ședința extraordinară a legislativului era o posibilitate de a adopta un șir de inițiative considerate ca fiind urgente și care aveau prioritate în privința termenelor de examinare și aveau termene-limită concrete pentru aprobare. Având în vedere faptul că și precedentele trei ședințe nu au putut fi desfășurate, termenul de aprobare a acestor documente a fost depășit, iar unele inițiative și-au pierdut din actualitate. Este vorba despre proiecte fiscale care trebuiau examinate, adoptate, iar după semnarea de către liderul regiunii, făcute publice până pe data de 30 septembrie – adică cu trei luni înainte de începerea noului an fiscal.
Pe agenda sesiunii extraordinare figurau un șir de inițiative care conțineau măsuri anticriză. Acestea fusese examinate anterior în comisiile de specialitate, care au operat unele schimbări, dar proiectele nu au ajuns să fie adoptate în lectură finală.
Într-o adresare publică, șeful administrației transnistrene s-a referit vineri și la situația din Sovietul suprem – acesta consideră că doar în ultimele săptămâni deputații au înțeles situația și au coborât cu picioarele pe pământ. Și nu a spus niciun cuvânt în legătură cu faptul că responsabili de lipsa de cvorum sunt exact deputații care simpatizează echipa liderului regiunii.
Unul dintre adepții lui Evgheni Șevciuk, președintele partidului pro-prezidențial „Vozrojdenie”, Andrei Sipcenko, a declarat:
Andrei Sipcenko: „Nu am de gând să fiu statistician aici pentru ca deciziile pe care nu le susțin să fie implementate în viață. Aceasta și este cauza pentru care declar că nu voi frecventa sesiunile Sovietului suprem. Timp de două luni nu se va întâmpla nimic grav, lumea nu se va întoarce pe dos”.
Președintele legislativului, Mihail Burla, nu este de acord cu poziția deputatului Sipcenko:
Mihail Burla: „Din punctul meu de vedere, o astfel de atitudine în care deputații nu anunță unde se află și de ce lipsesc de la ședințe este una destructivă, blochează activitatea organului legislativ și contribuie de facto la destabilizarea situației din Transnistria”.
Situația creată este comentată și de deputatul care a inițiat convocarea sesiunii extraordinare a Sovietului suprem, președintele mișcării social-politice „Unitatea populară”, Anatoli Dirun.
Anatoli Dirun: „După cum se știe, pe data de 8 octombrie în Sovietul suprem trebuia să aibă loc ședința extraordinară a legislativului. Însă din cauza lipsei de cvorum, ceea ce înseamnă 29 de persoane, ședința nu a avut loc. Este deja a cincea încercare la rând, din câte îmi amintesc, din partea unui grup de deputați de a compromite ședințele legislativului. Din punctul meu de vedere, sunt câteva motive pentru care acest grup de deputați acționează în acest fel.
Primul ține de faptul că în luările de poziții pe care le-a avut acest grup de deputați aceștia au declarat că nu vor veni la ședințe până pe 29 noiembrie, adică până la alegeri. De facto, oamenii au refuzat să vină la lucru – la serviciul în care au fost angajați de cetățeni acum cinci ani. Acest lucru demonstrează faptul că interesele lor personale colegii mei deputați le pun mai presus de obligațiile publice legate de situația excepțională care s-a creat în domeniile economic și social în Transnistria.
Al doilea aspect ține de faptul că neprezentarea și compromiterea în consecință a ședințelor legislativului de către un grup de deputați este o consecință a luptei care se dă de câțiva ani între liderul regiunii și reprezentanții mediului de afaceri, care au o fracțiune majoritară în Sovietul suprem. După cum am mai spus și anterior, acest lucru nu este unul ieșit din comun – confruntarea dintre putere și business nu este o inovație transnistreană. Dar pentru Transnistria această situație are consecințe cu mult mai grave, pentru că ostatici ai acestui conflict au devenit oamenii simpli – pensionarii și bugetarii care nu primesc plățile complete după ce din luna martie nu le mai sunt plătite 30 al sută din sume. Și aceste probleme ale oamenilor devin pe zi ce trece tot mai acute.
Și al treilea aspect – ar fi foarte naiv să se creadă că după 20 noiembrie situația conflictuală dintre conducerea administrației transnistrene și reprezentanții mediului de afaceri se va soluționa în favoarea uneia sau alteia dintre părți. Conflictul va progresa în continuare, se va amplifica, pentru că părțile își apără interesele lor corporative mercantile, uitând despre responsabilitățile și obligațiile pe care le au în fața societății. Să fiu mai explicit: achitați vă rog mai întâi pensiile și salariile restante și apoi, stimați colegi, întâlniți-vă în cadrul legislativului, a altor instituții, organizați mese rotunde, discutați, dezbateți – anume pentru asta v-au și angajat oamenii, pentru a le apăra interesele”, mai spune președintele mișcării social-politice „Unitatea populară”, Anatolii Dirun.
Timpul va arăta dacă situația se va aplana sau dacă, din contra, va degenera într-o criză parlamentară de amploare sub presiunea intereselor preelectorale, în care candidații, în lupta pentru fotolii, ar putea uita de interesele oamenilor de rând, mai transmite corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatoarea ei Lina Grâu vă mulțumește pentru atenție și vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
