Restanțele pe care le mai are Republica Moldova în adoptarea politicilor și legislației, menite să asigure standarde de calitate în educaţia copiilor, asistenţa medicală şi alimentaţie, dar şi în ce priveşte protejarea grupurilor vulnerabile ar putea fi recuperate mai lesne.
Setul de instrumente este prezentat într-un manual care va ajuta autoritățile să radiografieze toate politicile și actele normative prin prisma bunăstării copilului și a familiei, așa cum se face în mai multe state europene. Manualul a fost lansat săptămâna trecută la Chișinău de Comisia Europeană, UNICEF și GIZ.
Noul mecanism va fi pus în practică, chiar din acest an, au dat asigurări la unison miniștrii Educației, Sănătății, Muncii, Protectiei Sociale și Familiei. Reprezentanți ai societății civile active pe protecția copilului salută inițiativa, dar sunt rezervați de teamă că declarațiile oficialilor vor rămâne, așa cum se mai întâmplă, la nivelul promisiunilor.
Iată ce spune Stela Grigoraș, directoarea Organizației Parteneriat pentru fiecare copil: „Noi, ca societate civilă, utilizăm această abordare de mai mult timp. În toate programele și proiectele pe care le dezvoltăm avem la bază această abordare centrată pe drepturile copilului. Pe viitor asta va trebui de făcut la nivel de țară. Și nu doar în politicile care nemijlocit țin de protecția copilului. Dacă se face o lege nouă în agricultură, în construcții sau în economie – cum această politică nouă, lege nouă, va influența asupra bunăstării copilului și cum trebuie noi să ne asigurăm că fiecare politică a luat în considerație posibilul impact asupra bunăstării copilului. Este o abordare nouă, pe care noi o salutam. Demult am așteptat o astfel de abordare, să sperăm să lucreze la noi în țară. Pentru că în Moldova a avea o politică este o chestie, dar implementarea poate fi absolut diferită”.
Noul pachet de instrumente pentru integrarea drepturilor copilului în politicile statului numit Drepturile Copilului în Cooperare și Dezvoltare a fost lansat până acum în 40 de țări și vine să ajute autoritățile moldovenești să realizeze angajamentele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, singurul document de acest fel, cu un capitol separat pentru drepturile copilului.
Experți în protecția copilului cred că astfel se va reuși o coordonare a acțiunilor, dar și a responsabilităților tuturor actorilor la toate nivelurile sectoriale, pentru că tocmai lipsa unei conlucrări intersectoriale făcea până acuma ineficiente multe dintre resursele îndreptate spre familie și copii.
Politicile sociale ale statului trebuie să fie centrate acum în mod prioritar pe copiii din familiile sărace și cei ai căror părinți sunt plecați la muncă în afara țării, susține reprezentanta UNICEF în Moldova, Nune Mangasaryan, pentru că situația este alarmantă: fiecare a treia familie cu 3 și mai mulți copii este foarte săracă: „Sărăcia forțează copii sa ajungă la niște limite, iar consecințele acestor acțiuni de acum urmează să le soluționăm cândva în viitor. Este foarte important să investim resurse adiționale, să atragem o mai mare atenție anume copiilor care sunt educați și crescuți în familiile sărace, deci pe aceste categorii trebuie să fie accentul asistenței sociale și a tuturor proceselor sociale. Pe aceste categorii vulnerabile. Și mai este și problema copiilor abandonați de părinții care pleacă peste hotare. Trebuie create condiții ca acești părinți să poată să lucreze aici. Părinții pleacă pentru că nu pot să-și întrețină copiii, ei, întrun fel sunt forțați să plece”.
O problemă mare, spune oficialul UNICEF, rămâne a fi violența în familie, fenomen ce ia amploare, pentru că societatea acceptă educația prin bătaie ca o normă socială: „O problemă foarte mare sunt normele sociale – ceea ce este acceptat de oameni. Fiecare al doilea copil este pedepsit fizic în familie – asta este o normă socială, un fapt pe care oamenii îl acceptă. Aici nu trebuie decizii politice. Oamenii trebuie să lucreze ca să schimbe aceste comportamente și să instituie metode de educare nu prin pe pedepsirea fizică”.
Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Pirkka Tapiola, a declarat că în cadrul Acordului de Asociere Moldova va putea beneficia de practici extrem de bune pe care le implementează de ani de zile statele membre ale UE în ce priveşte dezvoltarea democraţiei, drepturile omului şi protecţia drepturilor copilului.
Capitolul 27 al Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniune Europeană prevede, între altele, cooperarea în domeniul protecției copiilor față de abuz și violență, neglijare și exploatare, participarea copiilor în procesul decizional, schimbul de informații și bune practici privind reducerea sărăciei printre copii, accesul la educație, promovarea drepturilor copiilor în cadrul familiilor și consolidarea capacităților părinților și îngrijitorilor de a asigura dezvoltarea copiilor.
Un studiu făcut public recent de UNICEF arată că 76% dintre copiii moldoveni cu vârsta între 2-14 ani sunt supuşi pedepsei fizice sau agresiunii psihologice. Studiul arată că fiecare al cincilea copil din ţara noastră are anemie. Totodată, doar unul din trei copii sunt alăptaţi exclusiv în primele şase luni de viaţă.
La capitolul educaţie, rata de frecventare este înaltă – aproape toţi copiii din Moldova frecventează învăţământul primar şi gimnazial, cu mici discrepanţe între mediul rural şi urban. În acelaşi timp, educaţia timpurie (copii de 3-4 ani) rămâne o problemă mai ales pentru copiii din mediul rural şi cei din familiile nevoiaşe.
