Președintele Curții Supreme de Justiție, Mihai Poalelungi, promovează în ultimele luni și săptămâni înființarea unei Judecătorii Anticorupție. Magistratul aflat aproape la final de mandat sprijină crearea unei instanțe specializate noi. Dar tot el criticase instanțele specializate în 2012, când au fost lichidate judecătoriile economice. Atunci, Mihai Poalelungi susținea că „sistemul trebuie să fie cât mai simplu”. „De ce ne creăm probleme ca apoi, eroic, să scăpăm de ele?”, spunea magistratul de la care se așteptau eforturi de curățare a justiției din interior. Astăzi, el crede că, dimpotrivă, instanțele specializate sunt utile și trebuie create. Utilitatea unei Judecătorii Anticorupție ar crește și mai mult dacă ședințele ei ar fi transmise online ca să aibă „impact în societate”. Testul cu Politigraful arată că poziția președintelui CSJ este inconsecventă și nu poate întări încrederea oamenilor că liderii justiției știu ce fac ca să asaneze acest domeniu la modul real, nu doar pentru camerele online. Citiți articolul și votați în sondajul din stânga.
Mihai Poalelungi are astăzi câteva argumente în favoarea creării unei judecătorii specializate pentru examinarea în primă instanţă a cauzelor de corupţie şi celor conexe.
Vorbind la o emisiune a postului Realitatea TV la începutul lunii, el a spus că o asemenea instanță specializată poate schimba percepția societății despre capacitatea justiției de a combate corupția. Astăzi, percepția este negativă.
În primul rând, percepția negativă s-ar crea din cauza tergiversării dosarelor de corupție. Actualmente, majoritatea dosarelor de corupție se judecă în municipiul Chișinău, unde instanțele obișnuite ar fi și așa supraaglomerate. „Când cauza este tergiversată sau amânată de multe ori, societatea aude despre aceasta și nu există impactul necesar în societate, chiar dacă sentința se pronunță și hotărârea este adoptată super legal”, spune Poalelungi. O Judecătorie Anticorupție, crede el, ar grăbi judecarea acestor dosare.
În al doilea rând, spune Mihai Poalelungi, o Judecătorie Anticorupție ar trebui să poată dispune întemnițarea inculpaților imediat ce se pronunță o decizie de condamnare în prima instanță, fără să mai aștepte deciziile definitive. S-ar preveni fuga unor inculpați, care este astăzi un alt factor major care dăunează imaginii justiției în societate, a mai spus președintele CSJ, la Realitatea TV, reluând argumente asemănătoare lansate cu câteva zile mai devreme într-un interviu cu portalul anticoruptie.md. „Chiar mă miră, de ce unii se împotrivesc. Ce e aici rău?”, se întreabă Mihai Poalelungi în acest interviu.
El pune accentul pe schimbarea imaginii pe care o are societatea despre justiție. O Judecătorie Anticorupție ar avea un mare rol de jucat. Ea ar trebui să aibă „5 – 7 judecători” selectați „de către Consiliul Suprem al Magistraturii cu rigori deosebite”, eventual în urma testării lor cu poligraful, așa încât „oamenii să creadă, să aibă încredere în acești judecători”. Apoi, ședințele unei Judecătorii Anticorupție ar trebui să fie transmise video pe internet ca „societatea să vadă procesele de judecată”.
Judecătoria Anticorupție ca primă instanță ar mai trebui însoțită de instanțe specializate de apel și de recurs. Acestea fie sunt instituții noi, fie colegii speciale afiliate Curții de Apel Chișinău și Curții Supreme de Justiție.
Dar propunerile de astăzi ale lui Mihai Poalelungi ar crea un sistem pe care tot el îl criticase în 2012, când a sprijinit lichidarea judecătoriilor economice.
”Conform practicii europene, în ţările mici nu sunt judecătorii specializate”, declara atunci magistratul, într-un interviu pentru portalul Adevărul. El tocmai preluase funcția de președinte al CSJ, la revenirea de la Strasbourg, unde petrecuse 4 ani ca judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. „În opinia mea, cu cât avem mai puţini funcţionari de stat, cu atât e mai bine pentru popor”, spunea proaspătul președinte al CSJ, de la care se aștepta reformarea justiției moldovene din interior. „Sistemul trebuie să fie cât mai simplu. Din start am fost împotriva judecătoriilor economice, deoarece au existat dificultăţi chiar de la înfiinţarea lor. De ce ne creăm probleme ca apoi, eroic, să scăpăm de ele? (…) Chiar şi în teza mea de doctorat m-am expus împotriva instanţelor economice”, spunea Mihai Poalelungi.
Într-un alt interviu acordat Ziarului de Gardă în 2012, el s-a alătura corului general al politicienilor și experților care spuneau că judecătoriile economice s-au transformat în focare de corupție. Acolo se concentrau litigiile comerciale și economice în care se aflau în dispută sume mari. Argumentul era: cum să-i ceri integritate unui judecător cu salariu de câteva mii de lei (la acea vreme; între timp salariile judecătorilor au fost triplate) care judecă în procese de milioane?
”În opinia mea, lichidarea acestor instanţe constituie o decizie corectă”, spunea Mihai Poalelungi, Ziarului de Gardă, în 2012. De altfel, corupţia din cadrul judecătoriilor economice a avut o influenţă directă şi asupra situaţiei din cadrul instanţelor de drept comun. Corupţia se molipseşte destul de repede”.
Nu este limpede ce ar împiedica pătrunderea corupției în Judecătoria Anticorupție propusă acum de Mihai Poalelungi.
Dar care este istoria acestei propuneri și contextul în care a apărut?
Propunerea a fost lansată formal de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ), în 16 iulie. Această organizație afiliată Asociaţiei Judecătorilor din Moldova a fost creată în 20 mai de mai mulți judecători, care au spus că vor să promoveze reforma din interior și să colaboreze cu societatea civilă. La lansarea unde au fost de față între alții Mihai Poalelungi și președintele democrat al Parlamentului Andrian Candu, CRSJ a anunțat că organizează și o dezbatere publică de o lună pe tema unor reforme noi în justiție. Dezbaterea s-a încheiat la 18 iunie, cu un set de inițiative legislative trimise Ministerului Justiției.
CRSJ și setul său de inițiative au apărut în vreme ce la guvern s-a blocat din primăvară un alt pachet legislativ anticorupție. Sprijinit de donatori ca Uniunea Europeană și Statele Unite, pachetul blocat fusese elaborat în perioada guvernului Leancă pe baza Strategiei de Reformă a Sectorului Justiției pentru anii 2011-2016. El prevede între altele reformarea Comisiei Naționale de Integritate (care verifică declarațiile de avere ale demnitarilor, inclusiv ale magistraților) pentru a i se întări independența și extinde competențele.
Multe din inițiativele CRSJ vin pe contrasens, după părerea unui grup de 17 organizații neguvernamentale mai vechi, care au publicat o opinie separată. Printre critici se numără Centrul de Resurse Juridice, Amnesty International Moldova, Transparency International Moldova, Asociația „Promo-LEX”, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, Institutul de Politici Publice, Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” și altele.
Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice, a comparat inițiativele CSRJ cu o contrareformă, care avansează rapid, în timp ce pachetul coordonat cu Uniunea Europeană trenează.
Pe de altă parte, Mihai Poalelungi spune că Strategia de Reformă a Sectorului Justiției „nu este o dogmă” și că „trebuie să fie adaptată la viața reală”. În emisiunea postului Realitatea TV, președintele CSJ a acuzat organizațiile critice de „rea credință”. „Nu-mi plac oamenii care tot timpul sunt împotrivă ca Baba Cloanța” fără să propună alte soluții, a spus Mihai Poalelungi. „Îmi pare stranie și atitudinea partenerilor internaționali în acest sens că sunt promovate unele ONG-uri și sunt lăsată fără suport alte ONG-uri”, a mai spus el.
Ideea înființării judecătoriilor anticorupție a fost preluată oficial de Guvernul Streleț la sfârșitul lunii septembrie. Un plan de acțiuni pentru îndeplinirea programului de guvernare (îl publicăm atașat, în stânga paginii, sub ilustrație) prevede crearea instanțelor judecătorești anticorupție specializate în trimestrul II al anului 2016. Ministerul Justiției condus de ministrul democrat Vladimir Cebotari a transformat-o deja intenția într-un proiect de lege, pe care l-a publicat pe site-ul său.
Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, spune că experții societății civile sunt nedumeriți de rapiditatea avansării acestei idei, care nu a fost suspusă consultărilor. El spune că specializarea judecătorilor în cauze anticorupție este necesară, dar crearea unei singure instanțe specializate la Chișinău – nu, pentru a evita concentrarea dosarelor de corupție într-un singur loc, în mâinile acelorași judecători, așa cum a fost și în cazul judecătoriilor economice.
În loc de aceasta, Gribincea crede că judecătorii instanțelor obișnuite trebuie specializați prin rotație în judecarea dosarelor de corupție. „Dacă vom avea o singură instanţă în ţară, care va fi la Chişinău ce se va întâmpla cu dosarele ce se examinează în raioane? De exemplu, un caz de corupţie a avut loc la Briceni. Pentru examinarea lui în instanţă la Chişinău va fi nevoie să fie aduși toţi martorii, procurorii, avocaţii etc. În plus, legislaţia actuală prevede că toate cazurile, inclusiv şi cele de corupţie mare se examinează la locul comiterii faptei”, spune Gribincea.
El mai susține că numărul dosarelor de corupție este mic, câteva sute de dosare pe an, din totalul de aproximativ 10 mii. Crearea unei Judecătorii Anticorupție și unor structuri specializate de apel și recurs ar fi costisitoare.
Vladislav Gribincea mai folosește argumentul României, care a devenit în ultimii ani o campioană a lupte împotriva corupției. „Acolo nu există astfel de instanţe. Problema nu este în examinarea cazurilor de corupție în judecată. Nu este o diferenţă mare în examinarea unei cauze obişnuite şi a unei de corupţie. Problema mare a cauzelor de corupţie este investigarea, cum sunt documentate aceste cazuri”.
Acesta este contextul în care a apărut propunerea de creare a judecătoriilor anticorupție și criticile la adresa ei. Disputa autorilor ei, judecătorii, cu experții societății civile o să mai dureze.
Președintele CSJ al cărui prim mandat expiră în februarie 2016 a îmbrățișat și promovează ideea judecătoriilor specializate, deși, atunci când își începea mandatul, instanțele specializate, cu judecători speciali i se păreau nepotrivite. „Noi, ceilalți judecători, pentru ce existăm? Dacă nu facem faţă cerinţelor, atunci să fim eliberaţi din funcţii”, spunea Mihai Poalelungi în 2012. Testul cu Politigraful arată că poziția președintelui CSJ este inconsecventă. Aceasta nu poate întări încrederea oamenilor că liderii justiției știu ce fac ca să asaneze acest domeniu.
