Deschiderea Tîrgului internaţional de carte de la Frankfurt pe Main a fost umbrită de un incident politic. În semn de protest, Iranul a anunţat că nu va participa la tîrg, din cauza faptului că scriitorul Salman Rushdie a fost invitat să ţină discursul de deschidere.
Directorul Tîrgului, Juergen Boos, şi-a exprimat regretul faţă de această decizie. Într-un interviu acordat postului local de radio (Hessischer Rundfunk), Boos a subliniat că libertatea cuvîntului este un drept indiscutabil.
În acelaşi interviu, el a mai spus că era conştient de faptul că prezenţa lui Rushdie va fi privită de Iran ca o „provocare”. Standul Iranului va rămîne gol, a mai spus directorul tîrgului, şi astfel se „va crea o imagine care va produce o impresie puternică asupra publicului”.
În cuvîntarea ţinută cu prilejul inaugurării Tîrgului, scriitorul anglo-indian Salman Rushdie a lansat marţi un apel internaţional în favoarea luptei pentru libertate de exprimare. Rushdie a subliniat că intoleranţa religioasă constituie cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii cuvîntului. „Fără libertate de gîndire nu există nici alte drepturi”, a mai spus autorul „Versetelor Satanice” pentru care a fost condamnat la moarte de către fundamentalişti fanatici din Iran. La Frankfurt se va prezenta şi noul roman al lui, Rushdie: „Doi ani, opt luni şi 28 de nopţi”.
La ediţia de anul acesta al Tîrgului participă peste 7000 de expozanţi din peste 100 de ţări. Invitata de onoare este Indonezia.
În mod tradiţional, Tîrgul s-a deschis cu decernarea Premiului de carte germană (Deutscher Buchpreis) şi se va încheia duminică cu decernarea Premiului Păcii al liberarilor germani (care-l va primi orientalistul Navid Kermani). Cu Premiul cărţii a fost distins prozatorul german, Frank Witzel pentru romanul său „Plăsmuirea Fracţiunii Armatei Roşii, în vara anului 1969, de către un tînăr maniaco-depresiv” („Die Erfindung der Roten Armee Fraktion durch einen manisch-depressiven Teenager im Sommer 1969"). Juriul şi-a motivat decizia, arătînd că romanul este „o operă lingvistică genială”, „un compendiu hibrid din pop, politică şi paranoia”.
România va fi prezentă cu un stand naţional, unde vor fi expuse cărţile unor autori prezenţi şi, bineînţeles, absenţi. Dintre scriitorii români care vor participa la Frankfurt la lecturi şi dezbateri îi amintim pe Ioan Groşan, Bogdan Hrib şi Lucia Verona, Daniel Bănulescu, Alexandru Ecovoiu, Nora Iuga, Florin Lăzărescu şi Ileana Mălăncioiu.
La Frankfurt vor fi expuse, de asemenea, cărţile apărute la Editura Pop din Ludwigsburg. La această editură, înfiinţată de scriitorul timişorean Traian Pop Traian, au apărut în ultimii ani numeroase traduceri din limba română, şi scrierile unor autori germani născuţi în România şi stabiliţi acum în RFG. Amintim, în încheiere, doar una din ultimele apariţii de la Editura Pop, şi anume noul roman al scriitorului Johann Lippet, „Amei şi Mari sau viaţă repovestită” („Amei und Mari oder Nacherzähltes Leben. Ein Heimatroman”).
Anul acesta Tîrgul de carte va fi unul din cele mai politice şi se va axa pe tema refugiaţilor. Uniunea Scriitorilor Germani (VS) a pregătit un apel la solidaritate cu oamenii care au fost nevoiți să fugă de violențele din țara lor.
