Reprezentanți ai societății civile au fost invitați să participe, împreună cu deputați, membri ai guvernului și conducători ai instituțiilor de drept la un grup de lucru care ar trebui să identifice un nou set de mijloace de combatere a corupției. Inițiativa aparține președintelui Parlamentului Andrian Candu, în opinia căruia ,,este nevoie de o abordare sistemică, ce ar cuprinde întreaga verigă.” Mai mulți experți în domeniu şi-au exprimat atitudinea sceptică față de inițiativa spekerului, pe motiv că ar fi, spun ei, o încercare de a trimite pe linie moartă reformele deja iniţiate, între care reformarea procuraturii, ce a trecut de votarea în prima lectura de către deputaţi, sau a Comisiei Naționale de Integritate, respinsă de două ori, odată de guvernul Gaburici şi a doua - de guvernul Streleţ. Interviul dimineții vizează tocmai această temă, interlocutoarea noastră va fi Cristina Țarnă, vicedirectoarea Centrului Naţional Anticorupţie.
Europa Liberă: Guvernarea își propune să caute noi soluții pentru ca măsurile anticorupție să dea roade. Grupul de lucru pentru relansarea sistemului anti-corupție va avea misiunea de a propune parlamentului un set nou de proiecte legislative. De ce este nevoie de un nou set de măsuri, din moment ce altele, puse deja pe hârtie și aprobate de experți în domeniu se prăfuiesc în așteptarea votului deputaților, poate fi notată aici reforma Procuraturii, a CNI-ului? Aceste noi soluții magice ce soartă vor avea oare?
Cristina Țărnă: „În principiu, ca și orice lucru care poate fi făcut de cineva, undeva, dacă este făcut bine, o să iasă un lucru bun și dacă nu va fi făcut bine, cred că va fi doar unul dintre grupurile de lucru, sau una dintre inițiativele de care am mai văzut și la care am asistat. Eu vreau să fiu optimistă. Dacă mă întrebați pe mine ce este nou în această inițiativă, atunci pot spune că e vorba despre revizuirea felului în care interacționează diferiți actori ai sistemului anticorupție pentru a identifica de ce, per total, nu există eficiență, or eficiența nu poate fi așteptată doar din partea acestor actori priviți separat. Nici CNI-ul singur nu poate avea eficiență, nici CNA, nici Procuratura, nici judecata. Doar toate împreună pot să aibă o activitate care să fie pe măsura așteptărilor oamenilor.”
Europa Liberă: Doamna Țărnă, dar nu poți să mături cu două mături deodată, ori cu una, ori cu alta. Acum se pune în colț una, se inventează alta, nu este această senzație?
Cristina Țărnă: „Din discuțiile care au avut loc la prima ședință a acestui grup de lucru, s-a făcut o inventariere la toate inițiativele care sunt și există cam vreo 10-12 proiecte de legi care sunt la diferite etape de elaborare și de promovare, care însă au fost scrise în mod izolat, în grupuri diferite. De exemplu, separat s-a scris pachetul cu reforma CNI, la fel cum cândva, ca efort separat a fost reforma CNA. Acum, la fel, ca efort separat s-a făcut reforma procuraturii. Toată această abordare fragmentară duce până la urmă la niște surprize de genul, că după ce își termină munca una din instituții, apar disfuncționalități în a transmite lucrul mai departe următoarei verigi care trebuie să asigure încă un pas înainte.”
Europa Liberă: Și apare tradiționala întrebare, cine e șeful?
Cristina Țărnă: „Nu e vorba de cine este șeful, dar de felul în care se lipește cooperarea între instituții. Eu asist de mai mulți ani la o învinuire reciprocă, acerbă între toate instituțiile și nicidecum nu la o eficiență pe final.”
Europa Liberă: Mai mulți experți notorii dar și purtători de cuvânt ai partenerilor de dezvoltare, cum li se spune donatorilor occidentali, au constatat cu probe în faţă că legislatorii, clasa politică de la guvernare, parte din magistrați, împiedică premeditat combaterea corupției. Cum poate fi eliminat acest blocaj tacit?
Cristina Țărnă: „Orice instituție puternică este clădită pe legi, fie că ne place sau nu. Eu aud și opinia că noi când avem o problemă, în loc să o rezolvăm, ne apucăm să mai scriem o lege și atunci avem o abundență de legi. Parțial este adevărat, parțial nu. O instituție puternică este o instituție care nu lucrează separat, ele trebuie să își sincronizeze funcționalitățile. Apropo, și în cazul dialogului cu privire la liberalizarea regimului de vize și în Acordul de Asociere, este notată îmbunătățirea conlucrării organelor de drept.”
Europa Liberă: N-ar fi mare lucru dacă s-ar schimba doar fațada, doamnă Țărnă, dar o nouă lege înseamnă eventual lichidarea instituțiilor.
Cristina Țărnă: „Noi nu vorbim despre o nouă lege, noi vorbim despre a pune toate legile și să vedem, un proces anticorupție, începând cu verificarea averilor și până la confiscarea lor.”
Europa Liberă: Una din propunerile de catalizare spune că ar trebui constituită o breaslă separată de magistraţi specializaţi pe dosare de corupţie, ceea ce a stârnit rumori în mediul judecătorilor. Ce credeţi dumneavoastră despre această idee?
Cristina Țărnă: „Dacă e să ne uităm la faptul că noi avem trei agenții anticorupție până la etapa judecății, deci avem o supra specializare înainte de instanța de judecată și, de fapt, nu există aceeași specializare mai departe. Noi avem un CNI, noi avem un CNA, avem Procuratura Anticorupție, pentru că trebuie niște oameni cu niște competențe aparte. Însă în instanțe, toată lumea, și CNI, și CNA și procurorii, toți ajung să se plângă pe o lipsă de înțelegere din partea judecătorilor a fenomenului. Oamenii își doresc finalitate în oricare din procesele anticorupție și atunci când, să zicem, un dosar anticorupție care este instrumentat de CNA, care este transmis mai departe de către procurori, la oameni din start apare acuzația că CNA este ineficient și nu are finalitate.”
Europa Liberă: Iată oamenii despre care vorbiți dumneavoastră vor să vadă, ca în România, un Adrian Năstase sau un ditamai patron al Stelei băgat la pușcărie. Și aici apare întrebare, de ce se împotmolesc dosarele?
Cristina Țărnă: „Nu de CNA depinde băgarea la pușcărie. Dacă ar depinde de CNA…”
Europa Liberă: Adică dumneavoastră serviți suficiente probe pentru asta, da?
Cristina Țărnă: „Noi avem, la fel ca și în România o rată a condamnărilor de 90 la sută, dar la noi, fiind condamnați, nu ajung să fie pedepsiți nimeni. Problema se ascunde în procesul de individualizare a pedepselor, proces care aparține exclusiv judecătorului. Și atunci la noi judecătorul, una - nu dă închisoare, doi - dă o amendă care este mai mică decât mita de care este vorba în acest dosar. În jumătate din toate cazurile, și acum este un progres că putem vorbi despre tocmai jumătate, nu le dă voie să revină la locul de muncă. Dar pe jumătate din cei condamnați pentru acte de corupție îi lasă să revină la locul de muncă.”
Europa Liberă: Așadar, judecătorii sunt buni la inimă…
Cristina Țărnă: „Și apoi, procesele acestea durează foarte mult timp. Timp de 2-3 ani, durează examinarea în prima instanță, acum începem să avem primele finalități la dosarele pornite în 2013.”
Europa Liberă: Dacă ar exista confiscarea averilor dobândite astăzi în condiții obscure, credeți că ar păzi frica harbujii?
Cristina Țărnă: „Acesta este unul din ingredientele foarte puternice și unul din demotivanții principali în lupta împotriva corupției, ori și asta este va ce nu funcționează deloc.”
Europa Liberă: Mingea în terenul cui este, dacă ne referim la confiscare?
Cristina Țărnă: „E pe terenul constituționalității.”
