Cotidianul România liberă reia declarațiile tranșante făcute ieri de noul ambasador al Statelor Unite ale Americii în România pe tema corupției. Hans Klemm a făcut recomandarea să se oprească imixiuntiunile politicului în economie, în special în zona companiilor de stat. De îndeplinirea acestei condiții – asumate de altfel de președintele roman Klaus Iohannis, a ținut să reamintească diplomatul american – depinde valoarea investițiilor americane în România. „La patru ani după ce a adoptat legislaţia managementului privat la companiile de stat, Guvernul nu a convins partenerii externi ai României de bunele sale intenţii în acest domeniu”, se arată în România liberă.
În secțiunea de opinii a site-ului ziare.com, fostul consilier prezidențial pentru probleme de securitate Iulian Fota identifică drept cel mai vechi proiect de țară al României occidentalizarea. Visul politicienilor pașoptiști, din secolul al XIX-lea, a fundamentat practic ideea de stat român, arată Fota, care spune că o a doua ocazie privilegiată de a realiza proiectul a fost căderea comunismului, în decembrie 1989. Sunt trecute în revistă „ezitările” „deraierile” care au urmat: o formulă sovietica de democrație (1990-1992), una local-tradițională (1992-1996), pentru ca, totuși, începând cu 1997 țara să fie angajată pe drumul occidentalizării. Prin aderarea la NATO și la Uniunea Europeană „am avut, pentru câțiva ani, condiții optime pentru a ne îndeplini acest obiectiv național, cei mai buni aliați, fonduri europene, multă asistență tehnică și nu în cele din urmă bunavoința comunității internaționale”. După 2008 a început deteriorarea ordinii internaționale, iar asta ridică mari responsabilități în fața liderilor români: ei trebuie să treacă țara prin noua perioadă dificilă, nu doar asigurându-i integritatea teritorială, ci și evitând diluarea sau chiar distrugerea singurului obiectiv important de țară, „construirea României occidentale”. În opinia lui Iulian Fota, România este supusă unei duble amenințări: pe de o parte, direct dinspre Rusia, pe de alta, indirect, dinspre „mega-valul de refugiați” sau dinspre „islamismul militant, radical”, care pot avea efecte asupra unor politici europene importante: libera circulație a persoanelor, sau comerțul bilateral al României cu statele din zonă.
„Moscova amenință ba România, ba Danemarca, ba Polonia cu tot felul de consecințe teribile ale participării de proiectul scutului antibalistic”, arată Cristian Câmpeanu în România liberă. După cum se știe, un oficial din Ministerul rus de Externe a cerut din nou Statelor Unite și României să renunțe la instalarea interceptorilor din cadrul scutului american antirachetă, „cât nu este prea târziu”. Este, consideră comentatorul, „modelul standard de comportament «strategic» rusesc: să inventeze o amenințare și apoi să răspundă cu o mutare agresivă la această ficțiune”, cum s-a întâmplat în Ucraina, unde s-a invocat „o așa-zisă amenințare fascistă la adresa rusofonilor din Crimeea și estul Ucrainei”. Cum Ministerul Afacerilor Externe de la București a reamintit, cu detalii, că la Deveselu e vorba de un dispozitiv defensiv, amenințările Moscovei au cu totul altă cauză. Jurnalistul României libere crede că e vorba de anunțul făcut de Pentagon săptămâna trecută: va desfășura în cinci țări din Europa – Belgia, Germania, Italia, Olanda, Turcia – 180 de noi bombe nucleare „inteligente“ de ultimă generație. Un model pe care Rusia încă nu l-a asimilat.
