Despre Tîrgul de Carte de la Frankfurt pe Main, a cărei a 67-a ediție s-a încheiat duminica trecută, s-a spus de la bun început că anul acesta se va desfășura sub semnul politicului.
Jurgen Boos directorul Tîrgului, a repetat-o și la ceremonia de închidere, comentînd că: „Tensiunile de ordin politic au un impact direct și foarte vizibil asupra afacerilor literare. Faptul a fost demonstrat, de exemplu, de surprinzătoarea descriere a vieții de zi cu zi în Israel de către scriitoarea Zeruya Shalev, și de întîlnirea în dezbatere a editorilor
iranieni cu Navid Kermani, cîștigătorul Premiului Păcii al organizației editorilor germani.”
Cu același prilej, președintele Asociației Editorilor și Librarilor Germani, Heinrich Riethmüller, declara: „Industria cărții a luat o poziție clară în sprijinul libertății de opinie și a celei de a publica”.
De la bun început, refuzul organizatorilor de a modifica programul la cererea guvernului iranian, iritat de invitarea scriitorului Salman Rushdie, și decizia autorităților de la Teheran de boicota Tîrgul, interzicînd scriitorilor lor să mai participe la el, a marcat tonul dezbaterilor, într-un mediu al presei extrem de activ. Dacă numărul vizitatorilor a depășit anul acesta 275 de mii, cel al ziariștilor s-a situat în jurul a 9900, cu șase sute mai mulți decît anul trecut…
Miercuri 14 octombrie, Comitetul de integrare a refugiaților iranieni în Germania a dat publicității un comunicat de presă în care erau citate cuvintele pronunțate de Salman Rushdie, cu o zi în urmă, la conferința de deschidere a Tîrgului de la Frankfurt: „Libertatea cuvîntului este un drept universal al omului”, „fără această libertate, orice altă libertate este sortită eșecului”.
În declarația Comitetului iranian din Germania împărțită vizitatorilor Tîrgului se scria că: „Un regim de felul celui islamic din Iran, care răspunde la cel mai mic protest politic sau cultural cu arestări și execuții, care interzice oficial publicațiile literare, cele de opinie și gîndire liberă, și arestează și trimite în închisori activiștii, inclusiv cîteva zeci de militanți pe Facebook sub acuzația de „insultare a lui Komeini”, un regim care a organizat în ultimii 13 ani cea mai mare nimicire a criticilor săi și a executat zeci de mii de persoane, care suportă terorismul islamic și uciderea oamenilor, nu ar trebui nici să i se acorde spațiu la Tîrgul de Carte de la Frankfurt.”
Activiștii pentru drepturile omului iranieni au organizat, altfel, mai multe standuri de informare și cu cărți în vecinătatea halei ce urma să adăpostească standul oficial al Iranului.
Sub semnul politicului...
Dincolo de chestiunea iraniană, la ordinea zilei s-au aflat războaiele și conflictele înghețate din spațiul fostei Uniuni Sovietice, amintirea genocidului armean și cea a comunismului, toate teme dominante de cultură politică și subiect de cărți și albume, mergînd adesea pînă la a defavoriza sau a exclude chiar literatura de ficțiune la standuri ca al Ucrainei, Armeniei sau Azerbaidjanului.
Dacă în cazul Ucrainei, nimeni nu neagă agresiunea rusă și a separatiștilor pro-ruși, cu impresionante mărturii adunate în albume de mari dimensiuni despre revoluția de pe așa-numitul Maidan de la Kiev, pînă la confruntările sîngeroase din estul republicii, în cel al Armeniei și Azerbaidjanului lucrurile sînt mai greu de descîlcit în privința conflictului din Nagorno-Karabach.
La cele două standuri alte albume impresionante, prezentînd fiecare dintr-un punct de vedere unilateral, pro-domo, monumentele și cultura regiunii Karabach, te fac, în ultimă instanță, să te gîndești cu regret la acele zone de intensă confluență culturală de-a lungul secolelor, răvășite astăzi de război și fanatism religios…
Ar mai fi de notat în același context de cultură și politică, apariții 2015, prezența pe standurile de la Frankfurt a utilei cărți semnată de profesorul american Stephen Jones, „Georgia. O istorie politică de la independență încoace” și a unui masiv volum întîi (de circa 1100 de pagini) a unui eseist cunoscut francez, Thierry Wolton, intitulat „O istorie mondială a comunismului. Eseu de investigație istorică. Cu o mînă de fier. Călăii”, publicat la editura pariziană Bernard Grasset. Materie de reflecție, solicitînd timp prețios de lectură…
