Potrivit unor analiști, atât timp cât Republica Moldova nu are o strategie naţională a securităţii statului, în care să fie clar formulat interesul naţional al țării şi cât timp populația nu conştientizează riscurile legate de corupţie, acest stat prezintă un pericol nu doar pentru UE, ci şi pentru propriii cetăţeni.
Europa Liberă: Domnule Valentin Dediu, vă propun să vorbim despre securitatea statului. Multe voci susțin că se zdruncină din temelie această statalitate a Republicii Moldova. Pentru că, dacă s-a admis „jaful secolului”, miliardul de euro să iasă din Republica Moldova, lucrurile stau prost de tot. Cum argumentaţi dumneavoastră cetăţeanului simplu că statul acesta îşi asigură securitatea?
Valentin Dediu: „Este o întrebare foarte dificilă şi pentru mine, chiar dacă am activat circa 30 de ani în serviciu. Este o problemă foarte şi foarte mare. S-a vorbit despre captivitatea statului. Ca atare, vinovat, după părerea mea, este politicul, politicul care doreşte să aibă influenţă asupra unor instituţii.”
Europa Liberă: Conform algoritmului, au fost repartizate politic majoritatea funcţiilor în stat.
Valentin Dediu: „De acord. Dar am avut algoritm în 1997, când nu era aşa de politizat. Da, se propunea o persoană, dar se selecta din profesionişti, fără a fi membru de partid. Am avut prima alianţă, a fost, dar nu aşa a fost. Astăzi am văzut că s-a făcut de sus până jos, fiecare partid politic doreşte să menţină puterea asupra unei instituţii. Când vorbim de instituţia Sănătăţii, poate e bine. Când vorbim de instituţiile de ocrotire a normelor de drept, când aici legea trebuie să fie în capul mesei, atunci nu cred că este cea mai bună variantă. Serviciul de Informaţii şi Securitate este o instituţie foarte importantă în stat. După cum se petrec reformele în acest serviciu vor judeca cei din Europa. Ştiu că ei sunt cu ochii pe Serviciul de Informaţii şi Securitate. Cu părere de rău, reforma în SIS a întârziat foarte şi foarte mult.”
Europa Liberă: Nu a fost voinţă politică?
Valentin Dediu: „Nu a fost voinţă politică.”
Europa Liberă: Dar lipsa voinţei politice cum o explicaţi? Ca şi acest serviciu să fie la cheremul cuiva?
Valentin Dediu: „Absolut corect. Şi iată aici au interes toate structurile. S-au împărţit acum instituţiile după algoritm şi s-a decis: pentru ministere merge pe verticală, fiecare partid are ministru şi adjuncţi. Ceea ce ţine de Serviciul de Informaţii şi Securitate – nu. Fiecare partid trebuie să aibă reprezentantul lor, un adjunct numaidecât. După calculele mele, mi se pare că trei sunt de la un partid şi numai unul de la alt partid. Dar faceţi calculele dumneavoastră şi vedeţi care. Cea mai bună variantă este să vedem ce au făcut alte state cu democraţie avansată. Şi, în primul rând, Procuratura nu trebuie să fie politizată absolut deloc. Chiar dacă procurorul, admitem, este numit pe criterii politice, restul trebuie să fie depolitizat, trebuie să fie persoane integre.”
Europa Liberă: Dar despre aceasta se vorbeşte de când a fost adoptată Legea despre Procuratură, mi se pare că din anul 1994. Nu a fost voinţă politică niciodată?
Valentin Dediu: „Da, se vorbeşte, dar nu se doreşte. Nu se doreşte politic, fiecare doreşte să aibă omul lor acolo, să influenţeze, să aibă protecţie poate.”
Europa Liberă: Şi lumea vorbeşte şi mai tranşant, că o singură persoană controlează absolut tot ce se mişcă în statul acesta.
Valentin Dediu: „În acest caz, putem vorbi de captivitate.”
Europa Liberă: Să continuăm subiectul ce ţine de securitatea statului. Unde ar avea Republica Moldova mai mari duşmani: în interior sau în exterior? Dacă e să puneţi pe balanţă, cine din inamici ar trage mai mult: cei care sunt în Republica Moldova sau cei din afară?
Valentin Dediu: „Şi înăuntru avem, şi în exterior avem. Şi o parte dintre cei din interior sunt susţinuţi masiv şi logistic, şi financiar, şi din toate punctele de vedere din exterior. De aceea ei şi sunt puternici. Este altă parte din interior care pur şi simplu doreşte să devină cineva, cred că un partid sau altul sunt capabili să facă faţă cerinţelor. Da, dar ei nu au susţinere din exterior şi atunci ei sunt mai neputincioşi. Cei care au partide puternice se luptă care ar fi lider în republică, care ar conduce cu guvernul. Şi toate interesele acestea, ale unor partide mai mici, partide care au mai mare pondere în societate şi cele care au susţinere din interior, toate acestea împreună, când începe lupta între ele, atunci se primeşte ceea ce s-a primit la noi. Mai este şi altă problemă, este problema războiului hibrid. Noi foarte puţin vorbim despre problema aceasta. Ea a devenit problema cea mai actuală pentru Republica Moldova şi trebuie să înţeleagă de la preşedinte până la dereticătoare.”
Europa Liberă: Explicaţi omului simplu ce înseamnă acest război hibrid?
Valentin Dediu: „Acest război hibrid constă într-un război nedeclarat juridic, fără a utiliza armele de foc, însă se utilizează alte metode, conspirative, pentru a aduce prejudicii statului şi a menţine în captivitate statul în anumite condiţii. De pildă, un inamic al nostru din exterior are scopul să obţină prioritate în confruntare cu NATO, de aceea ne-a luat o bucată din Moldova.”
Europa Liberă: Vă referiţi la regiunea transnistreană?
Valentin Dediu: „Transnistreană. Al doilea – să menţină Republica Moldova în sfera sa de influenţă. Şi alte state, dar Republica Moldova nemijlocit.”
Europa Liberă: Dar astăzi Republica Moldova este în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse?
Valentin Dediu: „Dacă vorbim la direct, astăzi nu este în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse. De ce? Federaţia Rusă nu are capacităţi mari de a influenţa Republica Moldova.”
Europa Liberă: Nici prin Transnistria, nici prin Găgăuzia?
Valentin Dediu: „Aici sunt nişte vulnerabilităţi şi nişte riscuri ale Republicii Moldova. Şi ei pretind prin aceste riscuri şi ameninţări să acapareze Republica Moldova, să influenţeze, să promoveze în funcţii importante în stat persoane care ar asculta ce se va spune la Moscova. Ceea ce ţine de ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova, cu părere de bine, noi ducem o politică cât de cât independentă şi ascultăm de sfaturi, nu ne impun, dar ne dau sfaturi cei din Uniunea Europeană, cei care au acceptat să ne integrăm în Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Dacă Republica Moldova ar avea o clasă politică înţeleaptă, o guvernare cu o voinţă politică de nezdruncinat pentru apărarea interesului naţional, ar fi posibil să se întâmple ceea ce este astăzi?
Valentin Dediu: „Nu cred că s-ar întâmpla aceasta, dacă unii din conducerea statului, unii politicieni ar da la o parte unele ambiţii, dacă le-ar lua pe cele de stat şi le-ar promova.”
Europa Liberă: De ce a dispărut acest interes naţional? Corupţia e cea care a zdruncinat cel mai mult statalitatea.
Valentin Dediu: „Şi corupţia, şi implicarea din exterior, şi separatismul, şi lipsa de experienţă în lupta politică, şi lipsa de experienţă ca şi conducători de stat ş.a.m.d. Dar eu vreau să spun aici un lucru, în Moldova lupta aceasta pentru existenţă este dusă nu prea cinstit şi de aceasta pe noi ne afectează. Noi mergem permanent sub această dorinţă de a ne lupta, de a câştiga, de a fi mai sus. Şi aceasta nu este prea bine. Uneori, pentru a obţine ceva, trebuie să cedezi. Sunt lucruri care trebuie văzute, ele nu pot fi excluse. Lupta între partide, lupta între persoane ş.a.m.d. nu pot fi excluse, fiindcă există program special care este implementat în Republica Moldova pentru a aduce zâzanie între persoane.”
Europa Liberă: Cine a elaborat acest program?
Valentin Dediu: „Au elaborat programe duşmanii noştri din exterior. Şi noi ştim foarte bine de interesele pe care le au ei. De pildă, este o listă de întrebări: care sunt relaţiile între liderul Partidului Liberal cu Partidul Democrat; care este relaţia între liderul Partidului Democrat cu cel din Liberal Democrat? Şi toate aceste momente se studiază. Eu sunt convins că astăzi alături de fiecare lider din fiecare partid de la guvernare există o persoană de influenţă care îi duce informaţia şi nu în folosul stabilităţii Republicii Moldova, dar în detrimentul stabilităţii. În fiecare zi se duc informaţii: „Acela a spus despre tine asta...” şi se duce la celălalt şi îi spune invers. Aceasta e un fel de influenţă şi îi pune cap în cap. Şi atunci competiţia aceasta între ei duce la ceea ce am ajuns şi noi astăzi.”
Europa Liberă: Am auzit vorbe şi mai dure care spuneau că există suficiente forţe care doresc falimentarea acestui stat.
Valentin Dediu: „Da, există. Şi ei nu ascund aceasta. Aşa şi au spus, că Republica Moldova nu există şi ea trebuie să dispară ca stat.”
Europa Liberă: Şi poate să dispară Republica Moldova?
Valentin Dediu: „Nu cred aceasta. Noi avem Constituţie, avem preşedinte, avem forţă armată, avem Ministerul de Interne, avem toate instituţiile care trebuie să apere Republica Moldova. Astăzi nu e mare procentul acestor persoane.”
Europa Liberă: Când se vorbeşte despre instabilitatea din Republica Moldova, mulţi fac trimitere şi la nesoluţionarea conflictului transnistrean, că foarte greu se identifică o soluţie pentru a rezolva această problemă. Ce s-ar întâmpla dacă Moscova, care este un actor important în procesul de negocieri „5+2”, ar spune că cedează necondiţionat Transnistria Republicii Moldova? E gata Moldova să recurgă la această reunificare a celor două maluri ale Nistrului? Şi ar aduce mai multă instabilitate sau ar fi stabilitate?
Valentin Dediu: „Aceasta e din domeniul fantasticii, să cedeze ceva Federaţia Rusă, fără a avea alt venit. Practic, e incredibil. Evident că ei, posibil, vor pune alte condiţii şi una dintre ele va fi neutralitatea permanentă militară a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ei nu au ascuns niciodată, au cerut cu mai multe ocazii garanţii de la statul Republica Moldova pentru această neutralitate.
Valentin Dediu: „Aşa este. Însă aici de acum şi autorităţile Republicii Moldova s-au expus şi experţii s-au expus. Şi dacă în 1994 a fost adoptată Constituţia și nu prea înţelegeam noi despre neutralitatea aceasta, va aduce beneficiu sau nu, acum am înţeles că nu aduce beneficiu.”
Europa Liberă: Dar chiar Federaţia Rusă este ţara care nu respectă acest articol din Constituţia Republicii Moldova referitor la neutralitate, păstrându-şi armata pe teritoriul Republicii Moldova.
Valentin Dediu: „Da. Ei ne-au impus, dar nu respectă nu neutralitatea noastă, dar... Ce înseamnă neutralitate şi ce înseamnă alianţă cu cineva? Şi Federaţia Rusă are alianţă cu alte state, au blocuri unde se întrunesc militarii, cu exerciţii comune. Practica internaţională ne-a arătat: NATO este un bloc care asigură securitatea statelor Uniunii Europene. Cheltuielile sunt mult mai puţine decât ar fi cu armata lor naţională, să zicem.”
Europa Liberă: Nu aţi răspuns la întrebarea dacă ar aduce securitate sau ar fi mai multă instabilitate, dacă se ajunge la reunificarea celor două maluri ale Nistrului?
Valentin Dediu: „Reunificarea acestor două maluri ale Nistrului este un deziderat pe care îl vrem permanent. Dar dacă astăzi se va întâmpla minunea, autorităţile Republicii Moldova trebuie să ia în calcul anumite situaţii. Populaţia de acolo, mai mult de 90%, este pro-rusă. Atunci în cadrul alegerilor cei cu viziuni democratice, cu integrarea europeană nu au sorţi de izbândă. De aceea, da, noi dorim reintegrarea, dar cu anumite condiţii, la anumite etape să fie anumită gestiune a acestui teritoriu, în anumite condiţii. Dacă noi pur şi simplu îi acceptăm, nu aduce beneficiu. Acesta este răspunsul meu, fiindcă va duce numai la destabilizare şi la întoarcerea cursului din partea integrării europene spre integrare în Uniunea Euroasiatică.”
