În România imunitatea parlamentară este guvernată de Legea privind statutul deputaților și senatorilor (Legea 96/2006) și de Legea privind răspunderea ministerială (Legea 115/ 1996).
Din cumularea celor două rezultă, de pildă, că împotriva unui fost sau actual ministru, care este și parlamentar nu se poate începe urmărirea penală fără acordul camerei din care face parte, dacă faptele sale au avut loc în timpul exercitării funcției guvernamentale.
Există în acest sens două cazuri celebre de foști miniștri, Varujan Vosganian, care a ocupat portofoliul industriei și cel al lui Dan Șova, fost responsabil la Transporturi. Cei doi nu pot fi cercetați, fiindcă Senatul s-a opus.
Altfel spus, Parlamentul României are drept de veto în dosarele de corupție aflate în lucru la procurori, iar foștii miniștri sunt privilegiați.
Spre deosebire de aceștia în cazul simplilor deputați și senatori, lucrurile nu sunt atât de complicate, în sensul că ei pot fi inclusiv trimiși în judecată și doar reținerea, arestarea sau perchiziționarea lor trebuie supusă la vot. Ambele situații îngreunează, însă, punerea în aplicare a justiției și rezultă că puterea legislativă este mai puternică decât puterea judecătorească și că între ele nu există niciun mecanism de echilibrare.
În aceste zile se află pe rol cererea procurorilor anticorupție de arestare preventivă a Elenei Udrea, fostă ministră a Turismului și a Dezvoltării între 2008 și 2012 într-un nou dosar în care aceasta este acuzată de luare de mită, trafic de influenţă, spălare de bani, instigare la abuz în serviciu şi fals în declaraţii.
În referatul procurorilor se precizează că în vara anului 2010 Elena Udrea „a pretins de la un om de afaceri, prin intermediar, suma de 5 milioane de dolari pentru a asigura firmei controlate de acel om de afaceri derularea în continuare a contractului bilateral cu Hidroelectrica de vânzare-cumpărare de energie electrică”.
Este vorba despre vechiul model de cumpărare de energie ieftină de la stat, de care se bucurau în general clienții politici, care mai apoi vindeau scump mai departe această marfă.
Care sunt pașii care urmează să fie parcurși în cazul Udrea? După ce DNA a cerut marții ministrului justiției să solicite Camerei Deputaților încuvințarea urmăririi penale, reținerea și arestarea preventivă a deputatei Elena Udrea, președintele camerei a prezentat cererea Biroului permanent, care a trimis-o Comisiei Juridice.
Aceasta are la dispoziție inclusiv dosarul de opt volume al inculpatei și urmează să întocmească în termen de trei zile, deci cel târziu până joi un raport, care se adoptă prin vot secret.
Cererea de arestare sau de perchiziție, însoțită de raportul comisiei parlamentare urmează să se supună la vot în plenul Camerei din care face parte persoana acuzată, în termen de cinci zile de la depunerea raportului.
Tot procesul depinde, în cele din urmă, de majoritatea parlamentară, care le poate face șicane procedurale procurorilor anticorupție sau care, dimpotrivă, poate funcționa ca unsă.
Iarna trecută, când DNA a cerut prima dată arestarea Elenei Udrea, totul s-a întâmplat într-o singură zi, iar ea stat în arest preventiv mai mult de două luni.
Bineînțeles că unele solicitări ale DNA rămân fără răspuns sau se tergiversează.
Social-democrații au preferat până acum să blocheze justiția, dar noul lider al partidului, Liviu Dragnea, atunci când a spus că partidul său va vota pentru trimiterea Elenei Udrea după gratii, a precizat și că social-democrații ar face același lucru chiar și pentru Victor Ponta, dacă ar fi cazul.
Nu e clar dacă această declarație va schimba principiile acestui partid sau dacă este doar una dintre formulele prin care noul șef al stângii se delimitează de cel vechi.