Parlamentul Ucrainei a spulberat speranțele liberalizării grabnice a vizelor europene pentru ucraineni respingând joi o lege care ar fi interzis discriminarea la locul de muncă pe criteriul orientării sexuale. O relatare despre evenimentul care amintește dezbaterile dinaintea adoptării legii anti-discriminare în Moldova.
Agenția France Presse scrie că guvernarea pro-europeană de la Kiev și-a făcut o prioritate din obținerea facilitării vizelor pentru țările din spațiul Schengen, în speranța de a le oferi ucrainenilor măcar o dovadă palpabilă a avantajelor apropierii de Europa – anume dreptul la liberă călătorie.
Într-un plan de acțiuni datând dinaintea Maidanului, din 2010, Ucraina se angajase însă ca în schimbul renunțării la vize să adopte mai multe măsuri de reformă, anti-discriminare. Ca și în Moldova, o asemenea lege nu ar fi fost problematică dacă nu îi viza și pe membrii minorităților sexuale – iar acesta a fost și obstacolul care deraiază acum efortul ucrainenilor de a scăpa de obligativitatea vizelor occidentale.
Joi, o propunere de interzicere a discriminării persoanelor LGBT la locul de muncă, a fost respinsă de deputații ucraineni în primele două lecturi. Pentru lege au votat numai 117 din cei 450 de membri ai Radei de la Kiev, deși cu o zi înainte președintele Petro Poroșenko făcuse un apel televizat plin de emoție, explicând că adoptarea legii ar putea aduce liberalizarea vizelor încă de anul viitor.
AFP scrie că deznodământul votului de ieri reflectă ostilitatea larg-răspândită în Ucraina față de minoritățile sexuale, iar scorul arată că nici la următoarea lectură, a cărei dată încă nu a fost stabilită, nu sunt prea mari șanse să fie întrunit totalul de 226 de voturi necesare.
Președintele Poroșenko și guvernul său au primit o lovitură sub centură – scrie AFP – când tocmai un membru al partidului premierului Arseni Iațeniuk a ținut ieri în Parlament un discurs pasionat împotriva noii legislații.
„Noi, ca țară creștină de o mie de ani, nu putem accepta așa ceva”, a spus deputatul Pavlo Ungurian, adăugând că nu poate fi de acord cu ceea ce consideră a fi „un statut privilegiat” pentru minoritățile sexuale.
Ca și în alte țări est-europene, în Ucraina homosexualitatea a fost de-criminalizată în anii 1990 sub presiunea Consiliului Europei, dar ostilitatea față de gay și lesbiene este larg răspândită și încurajată de puternica Biserică ortodoxă.
Unii activiști spun că situația de schimbă sub presiunea partenerilor occidentali ai Ucrainei, însă foarte lent. În vară, după mai multe tentative eșuate, persoane LGBT și prietenii lor au reușit să țină un mic și scurt marș la Kiev, fără să fie lovite ca în trecut de contra-manifestanți.
Comisia Europeană ar urma să evalueze săptămâna viitoare dacă Ucraina a făcut progresele necesare liberalizării vizelor, inclusiv în legislația anti-discriminare.
Angela Frolov, coordonatoarea de program de la Centrul Genderdoc-M, este unul din activiștii care au muncit cel mai mult pentru adoptarea legii egalității de șanse în Moldova, în 2012.
Într-un interviu cu Europa Liberă pe tema votului de ieri de la Kiev, ea ne-a spus că un rol esențial în succesul legislației moldovene l-a jucat presiunea din partea UE, dar a adăugat că se teme ca în cazul Ucrainei Bruxelles-ul să nu cedeze forțelor conservatoare din rațiuni geopolitice:
„În Ucraina situația este puțin diferită. Din cauza războiului, din cazua influenței rusești, Ucraina este pentru UE un obiect mai strategic, mai important, și în opinia mea UE nu pune prea multe condiții pentru că riscul de a pierde Ucraina este prea mare.”
Votul împotriva legii, de ieri, a fost deplâns de șefa filialei ucrainene Amnesty International, Tetiana Mazur. „Eșecul reflectă incapacitatea noastră, a ucrainenilor, de a depăși prejudecățile greșite ale trecutului nostru sovietic”, a spus Mazur, citată de AFP.
