Armand Goșu este un cunoscut publicist român, politolog și profesor al Universității București specializat în studii rusești. Într-un interviu, Valentina Ursu a discutat cu el despre asemănările și deosebirile crizelor politice de la Chișinău și București.
Europa Liberă: La Chişinău se vorbeşte tot mai mult şi mai mult despre o situaţie dificilă, despre o criză profundă. Alţii spun că greul şi răul abia încep. Cum se văd lucrurile de peste Prut, de la Bucureşti?
Armand Goșu: „De la Bucureşti, de pe malul Dâmboviţei, lucrurile se văd pentru prima dată rău. Pentru că multă vreme ochii decidenţilor de la Bucureşti erau acoperiţi cu o plasă de iluzii, fie că doreau ei, fie că aceste iluzii porneau de la o analiză greşită şi de la o lipsă de cunoaştere a Republicii Moldova. Cert este că ce s-a întâmplat în ultimele două luni, căderea guvernului Streleţ cu votul acelei monstruoase coaliţii de dreapta-stânga, pro-europeană, pro-rusă, a reprezentat un duş rece pentru decidenţii de la Bucureşti, care, sigur, sunt ocupaţi cu o agendă internă foarte complicată, dar care pentru prima dată par să fie ceva mai atenţi la evenimentele de la Chişinău.”
Europa Liberă: Criza guvernamentală de la Chişinău se deosebeşte de criza guvernamentală de la Bucureşti?
Armand Goșu: „Din punct de vedere al asemănărilor aş menţiona aici faptul că atât la Bucureşti, cât şi la Chişinău, avem elite politice expirate. Chiar dacă România este în Uniunea Europeană şi în NATO de atât de mulţi ani, totuşi dezamăgirea populaţiei faţă de această elită politică rezultată din tranziţie este mare. La Chişinău, şi acolo, dezamăgirea, aproape disperarea opiniei publice faţă de elita politică coruptă este prezentă. Spre deosebire totuşi de Chişinău, la Bucureşti există un DNA, există de mai mulţi ani o activitate a procurorilor de a combate marea corupţie, există o justiţie independentă, pe când la Chişinău aceste lucruri nu există. De aici unul dintre sloganele cele mai importante din acest an care s-a putut auzi la Chişinău – DNA, treceţi Prutul!”
Europa Liberă: Impactul presiunii străzii e comparabil?
Armand Goșu: „Impactul este mult mai mare la Bucureşti. Un miting de câteva mii de oameni la Bucureşti are un impact mult mai mare. La Chişinău puterea nu a reacţionat, din păcate, pentru marea masă a cetăţenilor Republicii Moldova, opinia publică din Republica Moldova. Acolo puterea e mult mai nesimţită, amintiţi-vă, au fost la începutul lunii septembrie mitinguri uriaşe, zeci de mii de oameni în centrul Chişinăului. Noi în Bucureşti nu am avut un miting atât de mare, şi România, gândiţi-vă, are 22 de milioane de locuitori, e incomparabil mai mare faţă de Republica Moldova. Deci, la Bucureşti nu a fost un miting atât de mare, a fost un miting mult mai mic şi totuşi guvernul Ponta şi-a dat imediat demisia. Reacţia puterii la presiunea străzii este mult mai evidentă, este evidentă la Bucureşti în comparaţie cu lipsa de reacţie de la Chişinău.”
Europa Liberă: Cum ar putea autorităţile de peste Prut să ajute Republica Moldova, ţinând cont de realităţile dure care există?
Armand Goșu: „Să pună problema ajutor Republicii Moldova prin diferite căi. Aici nu trebuie neapărat să trimiţi bani la Chişinău. Ideea că fraţii trebuie ajutaţi cu bani şi numai cu bani mi se pare o eroare politică majoră, pe care România a tot făcut-o în ultimii 25 de ani. Republica Moldova poate fi ajutată cu sfaturi. Republica Moldova poate fi ajutată deschizându-i-se nişte uşi în alte cancelarii. Republica Moldova poate fi ajutată cu expertiză. Republica Moldova poate fi ajutată cu nişte critici la momentul oportun, din care experţii de acolo, guvernanţii de acolo pot să înveţe. Dar pentru tot acest evantai de acţiuni trebuie o foarte bună cunoaştere a realităţilor de acolo. De fapt aici e marea problemă, anume faptul că la Bucureşti Republica Moldova a fost citită printr-o grilă interbelică – teritoriu românesc, fraţii noştri de peste Prut. Şi au uitat un lucru esenţial – Republica Moldova a fost vreme de decenii parte a Uniunii Sovietice, vorbim de un homo sovieticus comun. Din păcate, România nu a avut expertiză, nu a avut capacitate de înţelegere a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, nu a înţeles prea multe din ce s-a întâmplat în Uniunea Sovietică, în republicile Uniunii Sovietice. Din această incapacitate de a lectura corect evenimentele de peste Prut, cred că s-au consumat în van energii şi resurse la Bucureşti.”
Europa Liberă: Prima tranşă din creditul pe care l-a promis Bucureştiul Chişinăului, un credit de 150 de milioane de euro, ar putea să întârzie. Autorităţile de la Chişinău nu au ascuns faptul că Moldova ar putea să se pomenească în scurt timp în situaţia să nu aibă bani să plătească pensii, salarii bugetarilor. De aceasta miza era mare că vin aceşti bani de peste Prut. Dumneavoastră, am citit, sunteţi un pic mai rezervat când vine vorba de a oferi asistenţă financiară Republicii Moldova şi chiar aţi insistat pe ideea că ar trebui un audit, să se vadă cum s-au cheltuit, cum s-au gestionat banii pe care i-a primit Republica Moldova din partea României. De ce insistaţi pe aceasta?
Armand Goșu: „Da, vor putea cârpi găurile din bugetul Republicii Moldova, se vor mai plăti salarii o lună-două de zile. Dar aceasta, până la urmă, amână luarea unor decizii foarte importante la Chişinău. Republica Moldova este de vreo doi ani într-o criză, criza devine tot mai profundă, începe să nu se mai vadă deloc o ieşire, un tunel, o luminiţă la capătul acestui tunel, ca Republica Moldova să iasă din criză. Or, ajutorul din România nu face decât să amâne un deznodământ care trebuie să fie. În locul decidenţilor de la Bucureşti, m-aş gândi cum să ajut Republica Moldova nu cu bani, ci în a îndrepta nişte lucruri strâmbe de la Chişinău.”
Europa Liberă: Preşedintele României, domnul Iohannis, şi-a anunţat poziţia şi a spus că, în eventualitatea dacă se creează o alianţă de guvernare pro-occidentală în Republica Moldova, totuşi banii ar putea să ajungă la Chişinău. Dumneavoastră credeţi în şansa creării unei coaliţii de guvernare pro-europene?
Armand Goșu: „Eu nu cred că preşedintele Iohannis sau altcineva, în cele din urmă, nu va acorda această tranşă. Sunt sigur că o va acorda, din rațiuni de politică internă românească, pentru că nu vrea să fie atacat. Şi ar fi fost atacat, cu siguranţă, la modul cel mai populist cu putinţă de adversarii politici, care l-ar fi acuzat de lipsă de solidaritate faţă de fraţii de peste Prut. Dar eu tocmai aceasta invoc, faptul că trebuie ieşit odată pentru decidenţii de la Bucureşti din această paradigmă a ajutorării fraţilor de peste Prut, care nu se ştie ce fac cu aceşti bani şi care de 25 de ani nu stau decât să ceară ajutor. Când reuşesc să ceară de la Berlin, de la Varşovia sau de la Bruxelles cu atât mai bine, mai uită de fraţii de la Bucureşti. Când nu mai reuşesc să ceară de la ceilalţi, îşi amintesc iar de fraţii de la Bucureşti. Problema este alta, că Republica Moldova cu aceşti bani face prea puţine reforme; că aceste ajutoare din România şi din alte părţi venite nu au făcut decât să consolideze în Republica Moldova un regim oligarhic, antidemocratic; că Republica Moldova suferă de o hemoragie de materie cenuşie, studenţii, cei mai buni oameni care se pregătesc pleacă în străinătate; că acest stat începe să aibă un viitor tot mai chestionabil, tot mai puţin probabil. Or, ideea este să consolidezi statalitatea Republicii Moldova, să transformi această ţară într-una prosperă, într-una previzibilă. Pentru că din punct de vedere al României, este necesar ca la graniţa de est a României să existe un stat cât se poate de solid, în regiunea noastră şi aşa tulburată de războaie. E foarte important ca oaza de stabilitate să fie cât mai amplă şi cât mai solidă.”
Europa Liberă: Părerile sunt împărţite în Republica Moldova. Unii spun că ar trebui să se declanşeze alegerile parlamentare anticipate, alţii insistă pe ideea formării unei alianţe de guvernare. Cine poate forma această coaliţie de guvernare?
Armand Goșu: „Cel mai probabil în jurul PD există deja o majoritate ascunsă, o majoritate care cu siguranţă în următoarele zile se va legaliza, va ieşi la lumină. PD, Plahotniuc controlează suficient de mulţi deputaţi încât să-şi treacă propriul guvern prin Parlament, să-i asigure susţinerea unei majorităţi. Deci, lucrurile sunt destul de clare în momentul acesta, nu ştiu dacă are rost să mimăm un joc democratic care de cam multă vreme nu mai există în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cât de mult contează cine va fi premier în Republica Moldova? Numele celui care ar trebui să vină la şefia executivului contează?
Armand Goșu: „Sigur că da, contează. Dacă Republica Moldova vrea bani şi ştie că vrea bani de la Bucureşti, deschiderea unor uşi la Bruxelles sau în alte părţi, sigur că e bine ca poziţia de premier la Chişinău să fie ocupată de un om care este acceptat în cercurile diplomatice în Vest, poate să obţină audienţă, poate să aibă contacte acolo. Din acest punct de vedere Republica Moldova e destul de abilă şi a fost întotdeauna suficient de abilă la acest capitol. Mai puţin s-au văzut lucrurile în momentul în care a trebuit să facă cu adevărat reforme, aici a suferit. La imagine s-a descurcat destul de bine.”
Europa Liberă: Dar, a propos, credeţi că e posibil de făcut reforme într-un stat captiv?
Armand Goșu: „Cred că da. Iar prima reformă care trebuie făcută e reforma justiţiei. Republica Moldova trebuie eliberată din captivitatea în care se află de vreo doi-trei ani. Sistemul însuşi, până la urmă, se va manifesta în aşa fel încât să se elibereze din această captivitate, pentru că sistemul tinde către o zonă de echilibru. Niciun sistem politic nu acceptă să fie controlat dintr-un singur punct. Din acest punct de vedere, eu cred că este o chestiune de câteva luni sau oricum de puţini ani, pentru ca în Republica Moldova să aibă loc o schimbare de sistem politic radicală.”
Europa Liberă: Domnule Goşu, în altă ordine de idei, fostul preşedinte român Traian Băsescu a criticat ambasadorul american la Bucureşti pentru declaraţiile făcute cu referire la protestele din România. Ar putea să sufere relaţia româno-americană?
Armand Goșu: „Nu cred. În acest moment Traian Băsescu într-adevăr este un politician foarte abil, este un politician care ştie să iasă cu declaraţii în spaţiul public, un politician care face rating, un politician care face titluri în gazete, dar atât şi nimic mai mult. Pentru că Traian Băsescu în acest moment, din punct de vedere politic, este liderul unui partid care e undeva în sondaje la 2-3%, adică puţin peste marja de eroare, după zece ani preşedinte nu mai ai ce să-ţi doreşti de la politica mare. Pur şi simplu, electoratul românesc deși e şi el, la rândul lui, destul de obosit de Traian Băsescu. Eu cred că noi asistăm acum la tentative aproape disperate ale fostului preşedinte de a rămâne în atenţia opiniei publice, de a rămâne sub lumina reflectoarelor. Sigur că aceste declaraţii fac rău, dar îi fac lui Traian Băsescu rău, în primul rând, şi mai puţin României, care nu îl are pe Traian Băsescu la conducere. Traian Băsescu probabil încearcă, din punct de vedere politic, să-şi găsească o nişă, să se consolideze pe un electorat, probabil electoratul naţionalist, electorat extremist. E puţin probabil însă că îi va reuşi acest lucru. Poate că la următoarele alegeri da, va obţine un scor cât să intre în Parlament, dar pe termen lung România s-a schimbat şi ea destul de mult. Nu cred că tipul de discurs politic cu care Traian Băsescu încearcă să se menţină va avea prea mult succes.”
Europa Liberă: Dar de ce este importantă cooperarea dintre Bucureşti şi Washington?
Armand Goșu: „Cooperarea aceasta funcţionează, în primul, pe zona de securitate şi pe zona de apărare. Cu această cooperare funcţionează mult peste un politician, prezenţa unui politician, declaraţiile unui politician. Sunt lucruri mult mai solide aici, decât declaraţiile unui fost preşedinte, ele nu pot influenţa şi bloca colaborarea în cadrul parteneriatului strategic.”
