Un raport regional al Băncii Mondiale arată că în Republica Moldova se atestă un nivel scăzut de angajare în câmpul muncii, atât a tinerilor, dar mai ales a vârstnicilor. Pentru o îmbătrânire sănătoasă a populației, experții recomandă revizuirea politicilor ce vizează persoanele vârstnice, inclusiv vârsta de pensionare. În cadrul dezbaterii acestei probleme, organizația Help Age a prezentat date care arată că vârstnicii din Republica Moldova se confruntă cu diferite forme de abuz și violență.
Vîrstnicii, spune sociologul Olga Găgăuz, sunt nevoite să îndure un tratament violent, alteori chiar din partea membrilor familiei. Se întâmplă acolo unde din pensia unui bătrân trăiește toată familia. În dificultate, precizează Olga Găgăuz, sunt mai ales pensionarii de la sate, acolo unde violența rămâne a fi un fenomen tăinuit:
„Peste 38 de procente din persoanele vârstnice victime ale violenței nu s-au adresat organelor abilitate pentru a examina aceste situații. Constatăm că percepțiile, tradițiile, unele stereotipuri nu permit sensibilizarea opiniei publice cu privire la această problemă.”
Studiul arată că oamenii vârstnici continuă să fie percepuți ca o povară pentru societate și deseori, chiar pentru propria familie. În aceste condiții, experții Băncii Mondiale au formulat un set de recomandări care ar schimba percepțiile negative față de îmbătrânirea populației. Ei recomandă susținerea educaţiei, familiei, angajării și pensionării.
Actualmente în Republica Moldova sunt circa 670 mii de pensionari, iar la bugetul asigurărilor sociale contribuie în jur de 803 mii de cetățeni. În condițiile acestui raport de unu la unu, între contribuabili și beneficiarii plăților sociale, sistemul de pensii al Republicii Moldova riscă să intre în colaps, atenționează experții.
Videoclip Help Age:
O soluție care a prins contur în ultimele luni ar fi majorarea vârstei de pensionare, astfel încât cetățenii să rămână mai mult timp pe piața forței de muncă.
După formula enunțată de Ministerul Muncii, mai întâi ar urma să crească cu cinci ani vârsta de pensionare a femeilor. Inițiativa însă a fost respinsă de sindicate și alte grupuri sociale.
Valentina Stratan, vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru protecție socială spune că încă se mai caută o soluție agreată de toți actorii sociali:
„Majorarea vârstei de pensionare nu va fi azi și nu va fi mâine, dar suntem obligați să discutăm asemenea politici, să vedem cum facem ca să majorăm pensiile. Poate că ar trebui să le oferim posibilitatea să activeze cât mai mult. Am discutat politici de stimulare a neperfectării documentelor pentru pensie.”
Vorbind despre aceeași soluție contestată, de majorare a vârstei de pensionare, viceministrul muncii, protecției sociale și familiei, Boris Gâlcă spune că aceasta ar putea fi aplicată treptat și că poate fi o soluție pentru un buget auster:
„Trebuie să constatăm și să spunem cu voce tare că sistemul de pensii care există astăzi în Republica Moldova, inclusiv vârsta prematură de pensionară generează sărăcie. Prin faptul că contribuțiile la asigurările sociale sunt tot mai mici, tot mai puțini contribuabili avem an de an pentru sistemul de asigurări sociale, iar numărul de pensionari crește an de an. De undeva trebuie să luăm acești bani.”
Cei care se împotrivesc inițiativei spun că puținii bani care se adună la bugetul asigurărilor sociale trebuie să fie împărțiți echitabil. Un prim pas ar fi în opinia lor excluderea privilegiile de care se bucură demnitarii de stat, judecătorii, militarii și unii funcționari publici la calcularea pensiilor.
