După atacurile din Paris de vineri noaptea în care cel puţin 128 de persoane au fost ucise şi alte 200 rănite, presedintele francez François Hollande a discutat la telefon în timpul dimineții cu Angela Merkel, cu omologul sau turc Recep Tayip Erdogan, si cu alti lideri europeni. Nu a fost doar o discuție formală.
Liderii europeni hotărâseră la întâlnirea lor de săptămâna aceasta din Malta că vor organiza foarte rapid un summit cu Erdogan în chestiunea refugiaților din Siria, decizie care ia acum o cu totul altă turnură în urma masacrelor din Paris revendicate de Statul Islamic din Siria și Irak.
In ultimele ore, Statul Islamic - Daesh - a revendicat atacul, anunțându-și bucuria pentru „moartea a peste 200 de cruciați", cum îi numește pe cetățenii francezi morți în atacuri și confimând numărul teroriștilor: opt, cu toții morți.
Intrebarea principală rămâne însă: „Ce facem de acum înainte?” - cum o formulează azi, pe prima pagină, cotidianul italian La Repubblica, sub titlul: „Semnalele pe care nu le-am ascultat”. „Credeam că ne-am răscumpărat pentru că un milion de oameni au defilat pe bulevardele din Paris după masacrele de la Charlie Hebdo”, scrie La Repubblica. „Ne-am prefăcut după aceea că totul ar fi în regulă.”
O altă întrebare este: Cum de a fost posibil așa ceva, mai ales după acele atacuri din ianuarie, tot în Paris, asupra săptămânalului satiric Charlie Hebdo si a unui magazin evreiesc, dar si cel eșuat din trenul Amsterdam - Paris.
François Hollande a decretat doliu național de trei zile. Parisul a anunțat închiderea tuturor locurilor publice care țin direct de primărie: școli, muzee, biblioteci, săli de sport, piscine, piețe.
Un atac atât de coordonat e menit a zdruncina toleranța europeană și relațiile pe care țările occidentale le întrețin cu Islamul și mai ales cu musulmanii europeni, născuți în Occident din cetățeni ai fostelor colonii.
E limpede că se caută perturbarea întregului țesut social al Europei occidentale, că se caută blocarea „societății deschise”.
Oră după oră vedem, de altfel, cum atitudinile se schimbă. „De data asta e război”, e titlul azi în prima pagină a cotidianului popular Le Parisien.
Polonia a anunțat deja că "nu poate migranți in cadrul cotelor stabilite de UE, dupa atacurile din Paris”.
E limpede că asta înseamnă că Grecia și Italia, unde eșuează majoritatea refugiaților, se vor găsi in imposibilitatea de a mai face față.
La fel, după masacrul din Paris, „grupurile de extrema dreaptă vor stârni și mai multă ură”, estimează The Guardian. Cotidianul britanic analizează și procesul prin care Franța seculară, cu separarea strictă a religiei de stat, a pierdut atât de mulți tineri atrași de ideologia islamistă.
Pe tot acest fundal, unii precum Bashar al-Assad profită pentru a-și reface capitalul politic: „Franţa a ajuns acum în situaţia cu care Siria se confruntă de cinci ani”, a scris pe Twitter dictatorul sirian.
