Programul de guvernare al guvernului propus de Dacian Cioloș este mai degrabă o schiță cu intențiile pe care le are premierul desemnat, conștient de limitările unui executiv tehnocrat, dar în același timp destul de ambițios.
Dintre propunerile cabinetului Cioloș, schimbarea paradigmei alegerilor pare să fie cel mai greu de pus în aplicare. Proiectul vorbește despre comasarea alegerilor prin „uniformizarea” mandatelor la cinci ani, aliniindu-se astfel alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale cu scopul „minimizării impactului negativ al proceselor electorale” asupra vieții economice și sociale.
De fapt România are alegeri din doi în doi ani din cauza decalajelor dintre scrutine, ceea ce face ca guvernele să gândească mereu în logică electorală, nu în termeni de progres, dezvoltare sau reformă.
Dorința lui Cioloș de comasare a alegerilor din cinci în cinci ani se împiedică, deocamdată, de Constituție care (Art. 63) menționează că Senatul și Camera Deputaților sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi doar în caz de forță majoră. Cum se știe, în România, președintele este ales pentru 5 ani, în vreme ce parlamentarii doar pentru patru. Pe de altă parte nici unificarea localelor cu parlamentarele nu este posibilă, după o încercare similară făcută în anii trecuți, căreia i s-a opus Curtea Constituțională în ianuarie 2012, explicând între altele că o astfel de comasare îngreunează din toate punctele de vedere sarcina pe care o au cetățenii, care în acest fel ar avea de administrat 6 buletine de vot, care ar urma să fie introduse în 3 urne diferite.
Așadar ușurarea procesului electoral, reducerea costurilor și ieșirea din perpetua logică electorală sunt chestiuni imposibile fără modificarea Constituției. E adevărat că Parlamentul ar putea reîncepe lucrul la noua Constituție sub presiunea străzii, dar senatorii și deputații nu sunt constrânși în acest sens și nici nu sunt interesați, fiindcă se află la final de mandat, iar prioritățile lor țin de aranjamentele care i-ar putea menține în funcții.
În proiectul de guvernare se mai menționează printre priorități „digitalizarea listelor electorale” în regim de urgență și „informatizarea” procesului electoral „pentru a evita fraudele”. Nu este clar, încă, în ce fel se va putea face această informatizare a procesului electoral și dacă în acest caz nu s-ar putea trece cumva și la votul electronic, o soluție pe care parlamentarii actuali o refuză cu ostentație.
În preambulul proiectului, se precizează că noul guvern „nu își va asuma, să se angajeze pe toate fronturile de reformă în societatea românească” dar că în schimb își va asuma „un set de măsuri” cu „impact și relevanță sistemică” pentru care vrea „să dea seama” la final de mandat.
Între acestea, cabinetul Cioloș vrea să elimine „vulnerabilitățile în absorbția fondurilor europene”, să „revizuiască” și să pună în ordinea priorităților „proiectele de investiții”, inclusiv cele de infrastructură, pentru a crea noi locuri de muncă și a crește productivitatea. În domeniul Sănătății noul executiv își propune să reducă migrația personalului medical, iar în cel al Educației să mute accentul de pe transmiterea de informație pe crearea de competențe pentru viață. Între priorități se află și elaborarea unui proiect de „reindustrializare și de dezvoltare a agriculturii”, dar și îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat. O revoluționare a birocrației autohtone ar avea loc dacă guvernul Cioloș ar reuși așa cum promite să introducă „ghișeul unic” pentru cetățeni și sistemele de guvernare electronică. Altfel spus să fie simplificate cât mai mult relațiile dintre români și administrație.
În ceea ce privește politica Externă lucrurile rămân neschimbate din perspectiva programului prezentat de premierul desemnat, Dacian Cioloș: consolidarea profilului și rolului României în Uniunea Europeană, consolidarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite. În noul program de guvernare R. Moldova este menționată de două ori, în primul rând pentru a arăta că România va continua să susținerea „aspirațiilor de integrare europeană” ale Chișinăului și apoi pentru a da garanții că interconectarea sistemelor naționale de transport și energie electrică dintre cele două state nu se va opri.
Filosofia programului are în centru simplificarea deopotrivă a vieții românilor și a politicii autohtone. Nu știm încă prin ce mijloace va putea pune în aplicare noul premier aceste deziderate.
