În România siguranța publică pare să se bucure de mai multă atenție după incendiul dezastruos de la clubul bucureștean Colectiv, soldat cu 55 de morți. Autoritățile române, mai ales cele din capitală, au luat acum în vizor mai serios clădirile cu risc mare de a se prăbuși la cutremur.
Principala sursă a cutremurelor este Vrancea, dar există și o serie de falii mișcătoare și intersecții de plăci tectonice, care clasează România printre cele mai active surse seismice din Europa. Potrivit specialiștilor, sursa seismică din Vrancea ar putea produce distrugeri pe două-treimi din suprafața țării, cu efecte inclusiv în peninsula Balcanică, până în Grecia sau Turcia continentală.
Dintre toate localitățile care ar putea fi implicate, Bucureștiul ar fi cel mai afectat în cazul unui cutremur de intensitate ridicată. Urmează în ordine, Focșaniul și Buzăul, dar și alte orașe mari cum ar fi, spre exemplu, Ploiești, Craiova, Galați, Brăila, Tulcea, Iași, Vaslui sau Bârlad. În toate acestea, spun specialiștii, sunt destule clădiri care se vor prăbuși la un cutremur similar celui din 1977, care a avut o magnitudine de 7,2 pe scara Richter și a produs peste 1500 de victime doar în București. 35 de mii de locuințe s-au prăbușit atunci în România și aproape 12.000 de oameni au fost răniți.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care interzice desfășurarea de activități în spații comerciale, magazine, structuri turistice sau săli de spectacole în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Legea face parte din efectele produse de tragedia de la Colectiv, unde au murit peste 50 de oameni, din cauză că acest club nu respecta normele preventive în caz de incendiu. Mulți s-au întrebat atunci cât de mare ar fi fost dezastrul în cazul unui cutremur, ținând cont că, de pildă, în centrul vechi al Bucureștiului peste 70 la sută dintre cluburi, baruri și restaurante se află în case sau blocuri clasificate cu risc seismic de gradul 1.
În toată capitala sunt 190 de clădiri construite în perioada 1870-1963 încadrate în urma expertizelor în aceeași clasă seismică și marcate cu bulină roșie, inclusiv patru teatre și cinematografe, ceea ce înseamnă că prezintă pericol public și un risc ridicat de prăbușire în eventualitatea unui cutremur. În clasa a doua de risc seismic sunt peste 300, dar ele prezintă un risc mai mic de prăbușire, fără să fie exclus cu totul.
Unele semne de întrebare se ridică și în privința construcțiilor ridicate în perioada 1990-1999, circa 400 de mii de blocuri pentru care nu există date legate de rezistența la cutremur sau aceste date sunt false, după cum spunea fostul primar general Sorin Oprescu, citând un raport făcut în colaborare cu experți americani. Lucrurile sunt așadar mai complicate decât par, mai cu seamă că clădirile noi, chiar dacă sunt șubrede, nu există buline roșii.
Legea promulgată modifică o Ordonanță de Urgent mai veche, care prevedea doar sancțiuni pentru operatorii care nu urgentau lucrările de consolidare a spațiilor precare și pe care oricum nu i-a verificat nimeni. Noua lege interzice în mod clar organizarea și desfășurarea de activități permanente sau temporare în spațiile care „implică aglomerări de persoane până la finalizarea lucrărilor de intervenție realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță” la cutremure a acestora. Ceea ce contează după intrarea în vigoare a legii este punerea ei în aplicare, ceea ce ar implica închiderea aproape totală a centrului vechi, loc de petrecere a sfârșitului de săptămână nu doar pentru bucureșteni, ci și pentru mulți turiști din toată Europa, atrași de viața de noapte, farmecul, toleranța și prețurile mici din această zonă.
