Ambasadorul Statelor Unite în România Hans Klemm i-a oferit premierului român sprijinul țării sale, spunând că Washington-ul va rămâne un aliat, un partener strategic și un prieten apropiat al României.
Potrivit unui comunicat al ambasadei Statelor Unite la București, diplomatul american l-a informat pe noul prim-ministru român că partea americană va colabora cu el și cu cabinetul său pentru a consolida și amplifica parteneriatul strategic Statele Unite-România și pentru a spori componenta economică și comercială a acestuia. Totul în paralel cu continuarea „excelentei cooperări” în domeniul securității, luptei anticorupție și consolidării statului de drept.
Vizita de curtoazie pe care i-a făcut-o vineri ambasadorul american premierului Cioloș este de tatonare și de înțelegere a felului în care înaltul demnitar român va înclina balanța între Washington și Bruxelles, date fiind legăturile personale și instituționale pe care Dacian Cioloș le are în capitala Uniunii Europene și dat fiind faptul că mai mult de jumătate din executivul român este format din specialiști care au lucrat la Comisia Europeană sau la Delegația României de la Bruxelles.
Există unele puncte divergente între politica externă europeană și cea americană, în special în ceea ce privește raportarea la Moscova, mai cu seamă că Germania continuă să aibă nevoie de gazul rusesc, iar Franța este gata să-și resteze relațiile cu Kremlinul, după atentatele sângeroase de acum o săptămână.
Noul guvern de la București nu a intrat deocamdată în detalii amănunțite, dar ca țară de graniță a Uniunii Europene și gazdă a viitorului scut antirachetă finanțat de americani, poziția României este văzută diferit: pe de o parte face parte dintr-o zonă periferică neacceptată în Spațiul Schengen, iar pe de altă parte dintr-un perimetru geopolitic care contează în actualul context global.
În programul provizoriu de guvernare este menționată importanța Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, dar relațiilor cu Uniunea Europeană li se dă mai multă însemnătate. Într-un fel este firesc, fiindcă România are nevoie de fondurile de invetiții oferite de Bruxelles și de standardele Comisiei Europene în ceea ce privește domeniile economice și sociale, iar Dacian Cioloș înțelege că presiunea venită din afară poate duce la recuperarea întârzierilor, dacă nu chiar la unele progrese.
Primele sincope cu Bruxellesul țin de problemele generate de autoritățile române, după cum rezultă din analiza făcută de Dacian Cioloș după întâlnirea pe care a avut-o cu comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu.
Programul Operațional Regional pentru perioada 2007-2013 este blocat din pricina unui audit al Comsiei Europene (deci nu se mai fac decontări), a anunțat noul premier român, adăugând că pentru bugetul aferent perioadei 2014-2020, România are prea puține programe gata de pus în operă.
Pentru a recupera toate aceste rămâneri în urmă, Cioloș va încerca probabil să se folosească de întreaga sa influență pe care o are la Bruxelles, în vreme ce noul ministru de externe Lazăr Comănescu (fost ambasador al României la Bruxelles în perioada de preaderare) se va concentra probabil tot în această zonă în care Bucureștiul își dorește să joace un rol mai important și de unde pot veni bani pentru investiții.
Se crează astfel o asimetrie între relațiile cu Bruxelles-ul - care vor avea o pondere mai mare în anul care urmează - față de axa București-Washington.
