Curtea Constituțională a decis că Parlamentul poate fi dizolvat chiar şi în zisa perioadă de prohibiție de șase luni de la sfârșitul mandatului de şef de stat. Asta dacă deputații nu vor reuși, timp de trei luni, să voteze un guvern. Altfel spus, înalta curte a atârnat o sabie a lui Damocles deasupra parlamentarilor care se credeau în siguranță până la alegerea unui nou președinte în locul lui Nicolae Timofti. Ce consecințe practice ar putea avea această tălmăcire fără drept de tăgadă, va avea oare efect terapeutic, ne va spune invitatul emisiunii de astăzi, Igor Munteanu, fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii, actualmente vicerector al ULIM pentru cooperare internațională și parteneriate academice.
Europa Liberă: Așadar, domnule Munteanu, haideți să vedem dacă am înțeles corect sensul deciziei Înaltei Curți. Dacă timp de trei luni parlamentul nu va reuși să voteze un nou guvern, președintele va fi obligat să dizolve parlamentul, chiar dacă mandatul său va avea doar trei luni de valabilitate. Iar numărătoarea a început atunci când a fost demis cabinetul Streleț, corect?
Igor Munteanu: „Sigur. Vreau să spun că este salutabilă această interpretare a Constituției de către Curtea Constituțională pentru că exista o anumită neînțelegere cu privire la capacitatea președintelui de a demite sau de a dizolva parlamentul în ultimele șase luni de mandat al său. După cum vorbește această decizie recentă a Curții Constituționale, obligația președintelui nu se pune în discuție. Raționamentul Curții Constituționale este că nu putem conta pe o guvernare interimară, nu putem substitui lucrurile și funcția de bază a unui guvern. Dacă am merge pe ideea că guvernul nu poate fi dizolvat, iar circumstanțele acumulate ar împiedica un guvern interimar să-și îndeplinească funcțiile, asta ar fi în contradicție cu spiritul constituțional.”
Europa Liberă: Domnule Munteanu, dar se generează totodată o altă posibilă contradicție sau impas. Dacă admitem că legislativul va fi dizolvat, apoi expiră şi mandatul președintelui Timofti înainte să fie ales noul parlament, după care următorii deputați o mai lungesc cu alegerea următorului șef de stat, în acest interval imprevizibil domnul Timofti cu mandatul expirat rămâne la palatul prezidențial căpitan de navă, nu?
Igor Munteanu: „Este o posibilitate, dar eu văd această decizie de interpretare a Curții Constituționale drept un stimulent pentru căutarea unei soluții acum. N-ar trebui să ne deranjeze faptul că președintele ar putea să mai rămână în exercițiul funcției, ci ar trebui să ne deranjeze faptul că un guvern interimar nu poate adopta un buget pentru anul 2016, or în anul 2015 noi am contemplat o situație paradoxală și absurdă în care un guvern care atunci era în deplinătatea funcțiilor și-a luat răspunderea politică pentru bugetul anului în curs, substituind în acest fel funcția de bază a parlamentului de adoptare a legii sistemului bugetar. Practic substituit parlamentul, acest guvern a băgat întreaga țară într-o situație imposibil de comentat. Nu mai poți adopta amendamente la această lege, nu știi cui aparține asumarea de responsabilitate pentru procesul bugetar, și în general ne-a adus în situația în care suntem în acest moment.”
Europa Liberă: Sugestia dumneavoastră deci este că în felul acesta, Curtea Constituțională va cataliza responsabilitatea deputaților. Pe de altă parte, socialiștii deja sunt convinși că o să le cadă în poală para mălăiață și că scrutinul care ar trebui să intervină îi va catapulta la putere. Cum vedeți această încredere a socialiștilor?
Igor Munteanu: „Dincolo de această opțiune în care socialiștii ar putea să câștige puterea, or să câștige printr-o alianță cu Partidul Nostru, există și opțiunea rațională a creării unei coaliții de guvernare în al 12-lea ceas. Eu nu am pierdut speranța că această soluție încă mai este viabilă și s-ar merge spre formarea unui guvern larg, național, cu o anumită concentrare a persoanelor tehnocrate sau neafiliate politic, care ar putea să-și asume responsabilitatea pentru exercițiul guvernării. Sigur că pare oarecum straniu și oarecum imposibil, după atâtea eșecuri politice și guvernamentale pe care le-am contemplat de-a lungul anului 2015, dar în continuare această soluție și opțiune este posibilă. Există însă mare nevoie ca partidele care se proclamă pro-europene să înțeleagă că nu mai pot conta pe jocuri de culoar, nu mai pot continua meseria de politician fără ca să scuture structurile lor anchilozate de conducere și fără a-și asuma responsabilitatea pentru ceea ce se întâmplă în acest moment pe scena politică.”
Europa Liberă: Dacă e să admitem că decizia Curții Constituționale ar fi ca și o spaima buna pentru deputați, democrații propun remediul împotriva sperieturii, foaia de pătlagină care să oblojească orgoliul lezat: majoritatea parlamentară să fie formată în jurul unui sâmbure apolitic care sa fie executivul tehnocrat. Cât de fezabilă vi se pare aceasta propunere? Cum se leagă cu cutumele, dar și cu normele legale care presupun funcționarea parlamentului în baza fracțiunilor?
Igor Munteanu: „Punctul de vedere generalizat pe care l-au împărtășit partidele din fostele alianțe de guvernare era că nu există miniștri tehnocrați sau neafiliați politic pentru că, să participi la guvernare înseamnă să-ți asumi anumite fotolii și funcții ministeriale. Or, situația în care am ajuns dă peste cap calculele și judecățile care s-au făcut până în acest moment. Este nevoie de o recredibilizare a exercițiului guvernării și este nevoie imperativă de a aduce oameni noi care să fie axați pe rezolvarea problemelor, nu pe reprezentare de partide într-o coaliție.”
Europa Liberă: Cum va activa sau va cataliza dispozitivele protestatare din afara parlamentului? Capacitatea lor de mobilizare se poate adapta oare la termenul ce rezultă din decizia Curții Constituționale?
Igor Munteanu: „Dacă vă referiți la Platforma „DA” și la grupurile de protest care au considerat din capul locului că sunt niște paliative schimbările din interiorul coaliției și că ar trebui să se meargă la alegeri anticipate pentru ca să existe, cum spunea un analist politic de la Chișinău, „un catharsis politic”, cred că decizia Curții Constituționale este un stimulent în plus față de alt stimulent, de a începe pregătirea pentru un referendum național. Acest lucru îi va permite platformei „DA” să-și mobilizeze masiv susținătorii pe plan teritorial și să-și constituie o anumită forță politică.”
Europa Liberă: Vreau să profit de prezența dumneavoastră și să vă adresez o întrebare dintr-o altă zonă. Am anunțat deja în știri că președintele Obama a reconfirmat dreptul Turciei de a-și apăra spațiul aerian, dar în conferința cu Hollande a subliniat și faptul că Rusia și Turcia ar trebui să limpezească acest incident. Felgenhauer, un notoriu analist de la Europa Liberă scrie că e posibil un război ruso-turc, dumneavoastră cum credeți, ce se poate întâmpla?
Igor Munteanu: „Vreau să spun că în acest moment toate soluțiile sunt posibile, incidentele aviatice sunt extrem de posibile. Riscul este foarte mare ca acele forțe care au fost repoziționate în Mediterană ar putea să incite dorința de a testa calitatea armelor. În acest moment, prin diplomație se încearcă maximumul posibil pentru ca armata turcă să nu reacționeze așa cum și-a propus. Planul anterior privind poziționarea trupelor ruse în Siria, planul Turciei era să creeze o zonă de demarcație, o zonă demilitarizată, mai ales în spațiul unde există foarte multe localități cu populație turcă în Siria, la frontiera Turciei. Respectiv, ceea ce s-a întâmplat, incidentul doar va accelera dorința Turciei de a-și proteja concetățenii sau compatrioții care locuiesc în această zonă. Ideea Turciei este că doar prin participare terestră vor putea să obțină acest rezultat, ceea ce va restrânge oarecum acțiunile președintelui Bashar al-Assad și va complica un pic planurile inițiale ale Federației Ruse de a avea un rol decisiv.”
