Recent, la Adunarea anuală a Forumului societății civile al Parteneriatului Estic, reprezentanții delegației moldovenești și-au exprimat îngrijorarea față de situația politică din Republica Moldova, care, în opinia lor, afectează procesul de integrare europeană a țării, precum și transformarea democratică a instituțiilor statului. De ce crizele din Moldova afectează integrarea europeană? o dezbatere pe această temă a fost găzduită de agenţia de presă IPN.
După semnarea Acordului de Asociere, guvernarea de la Chișinău urma să pună în practică un plan concret de acțiuni pentru apropierea de Uniunea Europeană, însă reformele s-au împotmolit, constată Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT. În opinia sa, clasa politică de la Chișinău știe ce are de făcut, numai că prioritare sunt interesele de grup și nu așteptările cetățenilor.
Igor Boțan spune că din acest motiv au ajuns să fie politizate instituții de drept și să fie acaparate afacerile profitabile. Cea de-a doua parte a probleme, notează expertul este faptul că societatea civilă nu a fost suficient de incisivă în tot acest timp:
„Societatea este tolerantă față de aceste abuzuri pe care le comite așa-zisa elită, care jefuiește propriul popor. Lucrurile se împotmolesc pentru că nu ne duce capul să exercităm presiuni asupra acestei guvernări, astfel încât s-o trezim la realități și s-o forțăm să se ocupe exact cu ceea pentru ce au mandat de la cetățeni. Avem acord de Asociere, avem strategii, avem totul, dar nu putem să urnim carul din loc din cauză că aceste interese sunt înșurubate atât de adânc în fotoliile celor care dețin puterea că nu-i putem mișca de acolo.”
Promovând propria agendă, cei de la guvernare au discreditat ideea apropierii de Uniunea Europeană, notează participanții la dezbatere. În rezoluția adoptată în cadrul Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic, delegația de la Chișinău a cerut sprijinul Uniunii Europene pentru ca organizațiile obștești să devină actori principali în aplicarea prevederilor Acordului de Asociere. Ion Manole, director executiv al Asociaţiei Promo-Lex e de părere că în ultimii ani, când la cârma țării s-au perindat mai multe coaliții zise pro-europene, propunerile venite din partea societății civile au fost în mare parte ignorate de guvern și parlament:
„Se mima și se simula această cooperare și deschidere către organizațiile neguvernamentale, ele într-adevăr erau ascultate, dar nu se implementa și nu se prelua nimic din ceea ce cerea societatea civilă. Acest lucru, de fapt, a condus și la o înțelegere greșită de către populație a ceea ce înseamnă implementarea acestor reforme.”
Un alt participant la dezbaterea găzduită de agenția de presă IPN, Eugen Roşcovanu, preşedinte al Asociaţiei Micului Business consideră că cetățenii nu sunt sceptici față de politicile europene, ci față de clasa politică, care speculează cu acest subiect. În opina sa, percepțiile negative ale cetățenilor ar putea fi schimbate doar prin realizarea unor reforme în economie, care să dezvolte spiritul întreprinzător în rândul populației:
„Ieșirea din astfel de situații, inclusiv în ceea ce privește lupta cu corupția, este dezvoltarea economică a țării. Trebuie să fie acordate libertăți economice, trebuie să fie acordate libertăți în ceea ce privește dezvoltarea afacerilor mici și mari și demonopolizarea țării și lupta foarte dură cu concurența neloială. Numai prin dezvoltare economică țara ar putea să scape de mai multe plăgi.”
Dacă după negocieri, politicienii de la Chișinău vor reveni la formula pe care o numesc Alianță pentru Integrare Europeană, fără a schimba ceva, notează Igor Boțan, atunci nu este de așteptat nimic bun.
El insistă ca instituțiile de drept să fie scoase de sub controlul politic, să fie demonopolizat spațiul mediatic, lucruri care ar fi percepute ca un rezultat al revoltei populare.
