Deşi s-au făcut anumite lucruri pozitive, cum ar fi: separarea MAI de Poliţie, demilitarizarea ministerului, iar Poliţia a fost organizată în Inspectoratul General al Poliţiei, totuşi mai este mult de lucru. MAI este dispus să continue reforma, iar scopul reformei în Poliție este de a o aduce mai aproape de cetățeni, declară Europei Libere ministrul de interne în exercițiu Oleg Balan.
Oleg Balan: „Răspund doar de perioada care începe cu 18 februarie curent. Eu, în calitate de ministru de Interne, cred că am reușit să reîntoarcem încrederea populației în poliție și în Ministerul de Interne, prin responsabilitate, prin bun simț și prin ridicarea nivelului calității serviciilor acordate de către instituțiile Ministerului de Interne. Noi avem astăzi o scădere comparativ cu anul precedent de 6,56% pe indicele de infracțiuni pe întreg teritoriul țării. Anul acesta am trimis mult mai multe cauze în judecată și mult mai multe cauze am remis procurorilor decât în anul precedent.”
Europa Liberă: Când vorbim despre gradul de descoperire a crimelor, există și constatări din partea cetățenilor precum că ar fi descoperite infracțiunile minore, nu și cele majore, cele de răsunet.
Oleg Balan: „Nu este adevărat. Cifra generală a crimelor e de 32629, din ele sunt descoperite 20827, cu 6,56% mai mult decât anul trecut și le avem pe categorii: deosebit de grave – mai puțin cu 2,25% decât anul trecut, grave – cu 1,6%, mai puțin grave – cu 7,9% și ușoare – cu minus 7,54%. Deci, la toate categoriile de infracțiuni suntem în minus.”
Europa Liberă: Dar cum vă explicați că se mai săvârșesc aceste crime?
Oleg Balan: „Să ne uităm după categorii: avem o scădere de 11% la violuri, înseamnă că deja societatea începe să înțeleagă că acest fenomen este unul dăunător. Avem minus 16% la tâlhării, avem minus 12% la jafuri, avem minus 23% la furturi din mașini și a averii personale. Avem minus 21% la șantaj, societatea a început să înțeleagă că șantajând, săvârșești o crimă, săvârșești o infracțiune sau o faptă care cade sub incidența Codului Penal.”
Europa Liberă: Ziceți că e în scădere numărul cazurilor de șantaj. La nivel politic se spune că doar prin șantaj acum politicienii obțin ceva.
Oleg Balan: „Ceea ce am reușit eu, în calitate de ministru, să fac în aceste peste nouă luni de mandat: poliția nu a fost implicată în eventuale reglări de conturi politice. Nu știu dacă mă poate cineva acuza că am implicat Ministerul de Interne în reglări de conturi sau în obținerea de dividende politice pe o cale sau alta.”
Europa Liberă: Cât de mulțumit sunteți dumneavoastră de reformele pe care le implementați în cadrul Ministerului de Interne?
Oleg Balan: „Dacă sincer, încă nu am reușit să implementăm mare treabă în reformele Ministerului de Interne. Ce am făcut şi ce am vrut să facem? În primul rând, cu ajutorul partenerilor americani şi europeni, am făcut o analiză funcţională a Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul de Interne nu mai este ministerul poliţiei deja de câţiva ani. Ministerul de Interne reprezintă o instituţie în cadrul căreia intră poliţia cu 9600 de angajaţi, poliţia de frontieră cu peste 3400 de angajaţi, Serviciul Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale cu peste 3000 de angajaţi, Departamentul Trupelor de Carabinieri cu peste 2259 de angajaţi, Biroul Migraţiei şi Azil cu sub 200 de angajaţi şi Serviciul Tehnologii Informaţionale, ceea vedeţi dumneavoastră prin stradă, camere de supraveghere ş.a.m.d., şi Întreprinderea „Pază de stat”. Per total sunt vreo 22000 de angajaţi.”
Europa Liberă: Cum caracterizaţi aplicarea reformei în toto sistemul?
Oleg Balan: „Aceasta voiam să vă zic. O mare problemă pe care am preluat-o erau statutele diferite în cadrul Ministerului de Interne. Deci, am enumerat deja acele subdiviziuni, acele structuri separate care sunt în cadrul Ministerului de Interne şi toate sunt cu statutul lor special. Astăzi există un dezechilibru în cadrul Ministerului de interne că, având statute diferite, avem o migraţie masivă în interiorul sistemului.”
Europa Liberă: Deci dintr-o subdiviziune trece în alta?
Oleg Balan: „Dintr-o subdiviziune în alta, de la pompieri trec la poliţie, de la poliţie la poliţia de frontieră ş.a.m.d. De ce? Un exemplu simplu. La poliţie gradul de la căpitan la maior se acordă la patru ani, la poliţia de frontieră se acordă la trei ani, respectiv cel care activează în poliţie ajungându-i termenul de trei ani de zile, se gândeşte: „Fug la poliţia de frontieră sau fug la pompieri”. Pentru a exclude această problemă, am unificat la toate subdiviziunile perioada de acordare a gradelor. O altă problemă pe care am preluat-o în sistem, de exemplu Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale nu acorda îndemnizaţii pentru creşterea copilului, nu este prevăzut în legea lor. Respectiv, doamnele care activează în acel sistem dădeau Ministerul de Interne în judecată şi ministerul era obligat să plătească inclusiv cheltuieli de judecată şi acele indemnizaţii care li se cuvin conform Codului Muncii. Legea statutului unic a angajatului Ministerului de Interne aceasta şi presupune: armonizarea legislaţiei întregului sistem al Ministerului de Interne, fără a face diferenţierea între angajaţii de la poliţie, la poliţia de frontieră, la carabinieri sau la pompieri.”
Europa Liberă: S-au făcut şi optimizări, dar mai greu se zice că salariile angajaţilor cresc.
Oleg Balan: „Salariul mediu pe Ministerul de Interne este de 4000 de lei. Aceasta este legea unică despre salarizarea în cadrul Republicii Moldova. Desigur că mi-aş dori şi eu să reuşim, pentru că trebuie să o facă guvernul, nu poate să o facă ministrul de Interne de unul singur, să reuşim să creştem salariile angajaţilor sistemului Ministerului Afacerilor Interne. Însă la moment nu văd această rezervă.”
Europa Liberă: Auzeam voci care spuneau că uneori se acceptă şi principiul: „Vrei să fii poliţist?”. – „Vreau”. – „Vino, dar nu-ţi garantez că vei avea un trai decent tu şi familia ta”. Şi atunci unii dintre ei erau tentaţi să ceară mită, să ajungă în categoria celor corupţi.
Oleg Balan: „Avem o diferenţă destul de mare, încât poliţiştii erau arestaţi în anii precedenţi...”
Europa Liberă: …pentru luare de mită?
Oleg Balan: „Da, desigur, pentru luare de mită. Dar vreau să vă zic că este deja timpul să ne gândim că poliţistul şi el e om, şi el are drepturi, şi el trebuie să-şi asigure decenţa traiului familiei sale. Deja am avut o discuţie cu corpul de comandă şi cu cei responsabili de finanţe, avem, mai multe loturi de teren în Chişinău care aparţin Ministerului Afacerilor Interne, am discutat cu banca ca să facem un gen de ipotecă, poliţistul preluând apartamentul respectiv, nu plăteşte în oraş chiria şi plăteşte acel procent la bancă şi apartamentul îi rămâne lui după o perioadă de 10 sau 20 de ani, în funcţie de spaţiul locativ pe care îl va procura.”
Europa Liberă: Domnule ministru, ideea că în poliție ar veni fie cei corupți, fie cei ratați are suport?
Oleg Balan: „În poliție vin oameni care au respect față de această societate, față de cetățeni, oameni care vor să facă ceva pentru țara aceasta și vreau să vă spun că nu este deloc ușor. Eu sunt revenit în Ministerul de Interne, plecasem în 2002, practic, nouă luni de zile am trăit în acest birou, cu excepția când merg acasă, la ora 22.30-23 și revin la 7.30. Dar să știți că și polițiștii lucrează în același regim. Și faptul că polițiștii merg la pensie după 25 de ani de activitate este un mare avantaj al acestui serviciu și un lucru care îi ține pe polițiști în continuare să activeze în acest sistem, să obțină acea pensie pe linia Ministerului de Interne și să ne aducă rezultat. Uitați-vă poliția, practic, din aprilie este într-o situație foarte delicată. Din aprilie noi avem proteste, mitinguri, iar din septembrie noi avem corturi, dar noi avem o scădere aproape de 7% a criminalității pe întreaga țară.”
Europa Liberă: Dar lumea oricum mai trăiește cu frica aceasta că există hoți, există bandiți, există tâlhari.
Oleg Balan: „Au existat, există și vor exista.”
Europa Liberă: Și acum grupări criminale organizate nu mai sunt în Republica Moldova?
Oleg Balan: „Grupări criminale organizate, clasice care existau prin anii 2000-2002 nu mai există.”
Europa Liberă: Polițiștii împreună cu procurorii anunțau că a fost descoperită această grupare paramilitară care pregătea atacuri asupra instituțiilor de stat din țară. Oamenii legii susțin că indivizii planificau să formeze un așa-numit stat rusia nouă. Au și fost reținute 13 persoane. E o grupare criminală?
Oleg Balan: „Dacă nu reacționa Ministerul de Interne foarte prompt la acea grupare criminală de la Bălți, duminică ne alegeam cu „surprize” foarte serioase pentru că în afară de faptul că noi am reținut acele 13 persoane…”
Europa Liberă: Dar se zice că ar fi fost niște tineri amărâți, vai de ei îmbrăcați.
Oleg Balan: „Trei dintre acești tineri amărâți sunt cetățeni străini, doi sunt cetățeni ai Federației Ruse, unul este cetățean ucrainean, unul este născut în Donețk, unul circula foarte des și era fixat cu întâlniri în Ucraina, cu întâlniri în Tiraspol. Acestea erau persoane cu case cu două etaje, cu mașini luxoase, cu câte trei apartamente în Chișinău și locuiau în apartament cu cinci camere, persoane care nu au avut niciodată afaceri și niciodată nu au fost angajate, cu Jeep-uri după ei, cu mașini Skoda Superb pe care le utilizau între Chișinău și Bălți. Deci, era o grupare criminală paramilitară care își dorea cu orice preț probabil să întoarcă cursul politic al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Ar mai exista asemenea grupări, domnule Balan?
Oleg Balan: „Nu știu dacă ar mai exista. Până la moment noi nu am putut să găsim legătura dintre această grupare criminală cu eventuale persoane politice din Republica Moldova sau cu servicii străine. Acum lucrăm asupra aspectului de documentare. Să știți că, în afară de acești 13, au apărut deja și alții. Urmele duc în afara Republicii Moldova. La moment, pentru a nu divulga secretele anchetei, nu pot să vă dau mai multe detalii despre unde duc urmele acestei grupări criminale. Însă societatea moldovenească va afla detaliile, atunci când vom fi gata să le enunțăm. Miercuri am reținut această grupare criminală, dar vineri am fost anunțați de către partenerii noștri ucraineni că la vama Moghiliov-Podolsk a fost oprit autocarul de rută Kiev-Chișinău. În autocar au fost depistate 20 de veste antiglonț, aceste veste erau destinate pentru o persoană pe care șoferul pretinde că nu o cunoaște, pentru a fi preluate de la Bălți. Eu chiar am să vă arăt nota și pozele. Sunt vestele antiglonț, 20 de veste antiglonț, destinate pentru persoana din Bălți, nu știm cine este persoana din Bălți. Și uitați-vă, avem procesul verbal trimis de partea ucraineană, de ridicare a acestor veste antiglonț. Așa că cei care consideră că ceea ce s-a întâmplat la Bălți este „Zarnița” amarnic se înșeală.”
Europa Liberă: De ceva timp politicianul Renato Usatîi, primarul de Bălți, aduce critici dure la adresa dumneavoastră. De ce?
Oleg Balan: „Eu nu mă supăr pe clovni. La Bălți Renato Usatîi vrea să construiască un circ și el să fie directorul probabil.”
Europa Liberă: De ce ați nimerit în vizorul criticilor lui?
Oleg Balan: „Încerc să îmi dau seama unde l-am strâns cu ușa probabil și chiar nu văd motivul.”
Europa Liberă: Următoarele reforme pe care vreți să le faceți care sunt?
Oleg Balan: „Deja practic avem elaborată Strategia de reformă în continuare a poliţiei, trebuie să fie aprobată de către guvern. Avem şi sprijinul financiar al Uniunii Europene, este vorba de 57 de milioane de euro pentru perioada 2016-2020. Aceşti bani sunt destinaţi în mod deosebit pentru inspectoratele teritoriale de poliţie, pentru că până la moment s-a reuşit să se facă unele lucruri bune în Inspectoratul General al Poliţiei. Dar aceste lucruri trebuie să fie continuate şi în inspectoratele teritoriale, mai ales în inspectoratele limitrofe, cele de frontieră. Pentru că noi nu trebuie să neglijăm faptul că avem de la Ştefan Vodă până la Odesa, pare-mi-se, 130 de kilometri, ne aflăm într-o zonă de instabilitate destul de pronunţată, că avem război la vreo 600-700 de kilometri depărtare, iar inspectoratele noastre teritoriale de poliţie au o dotare insuficientă, au o pregătire insuficientă. Și aceşti bani trebuie utilizați pentru dotarea lor cu echipamente, pentru dotarea lor cu tehnologii pentru a putea fi mai rezultativi. Serviciile acordate de Ministerul de Interne să fie mai calitative și atunci cetăţenii Republicii Moldova vor avea mai multă încredere în poliţie.”
Europa Liberă: Cât de îngrijorătoare este situaţia la capitolul tranzitul drogurilor, stupefiantelor pe teritoriul Republicii Moldova? Pentru că s-a readus în actualitate acest subiect în ultimul timp, că Moldova este statul pe unde vin şi pleacă drogurile.
Oleg Balan: „Cu regret, şi noi constatăm faptul că Moldova este un punct de tranzit, nu se opresc aici drogurile sintetice, cele care vin din Europa, mai mult tranzitează. De când sunt eu ministru, am avut câteva capturi serioase, de peste 60 de kilograme, de peste 130 de kilograme, de peste 30 de kilograme. Au fost mai multe capturi. De când sunt eu ministru, am avut peste 500 de kilograme de droguri capturi serioase, toate treceau prin tranzit prin Republica Moldova. Noi avem şi altă problemă, noi avem producători mari de cânepă în Republica Moldova, care este destinată totalmente pentru piaţa Federaţiei Ruse. La Făleşti am găsit 17 sere, dintre care 10 erau cu cânepă. Deci, poliţiştii împreună cu procurorii au distrus în jur de patru tone de cânepă. Acest material era destinat pentru piaţa Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Se zice că anumiţi poliţişti ar fi fost în cârdăşie cu aceşti traficanţi.
Oleg Balan: „Împreună cu Procuratura au fost reţinuţi mai mulţi poliţişti care sunt suspectaţi de cârdăşie cu traficanţii. Dar am schimbat de acolo mai mulţi poliţişti care au stat ani de zile pe funcţiile respective şi rezultatele nu au întârziat să apară. Şi rezultatul de la Fălești, cu peste 10 sere pline cu cânepă, şi rezultatele din vamă, ultima captură, pare-mi-se, de 63 de kilograme.”
Europa Liberă: Şi după ce sunt confiscate aceste droguri care e soarta lor?
Oleg Balan: „Merg la distrugere. Dar nu se distrug până în momentul în care nu se încheie dosarul penal. Am avut o situație când Serviciul Vamal a confiscat 135 de kilograme de narcotice. Deci, rezultate sunt. Poate nu sunt fabuloase, dar ele sunt şi sunt apreciabile rezultatele pe care le reuşesc poliţiştii pe segmentul respectiv.”
Europa Liberă: De ce traficanţii aleg Republica Moldova drept ţară de destinaţie?
Oleg Balan: „Este foarte simplu. Pentru că avem frontierele descoperite, frontiera cu Transnistria este o frontieră transparentă. Acum avem colegii de la Serviciul Protecţie Internă şi Anticorupţie care în ultimul timp au o activitate foarte eficientă şi în colaborare cu colegii din Spania şi cu cei din România.”
Europa Liberă: Din Spania vin cele mai multe cantităţi de droguri.
Oleg Balan: „Exact. Din Spania vin cele mai multe cantităţi de droguri. Şi avem o comunicare foarte bună cu spaniolii. Spaniolii ne-au spus că moldovenii sunt, practic, intermediarii între aceste reţele de traficanţi din Spania către Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Cât de greu vă este să asiguraţi ordinea publică la Nistru, unde e zona de securitate şi unde se zice că şi contrabandă, şi toate relele se fac.
Oleg Balan: „Pe perimetrul frontierei administrative cu Transnistria Ministerul de Interne are punctele Biroului de Migraţie şi Azil şi inspectoratele teritoriale. Pe linia Biroului de Migraţie şi Azil nu avem observaţii, pe linia traficului avem destule operaţiuni rezultative, cum ar fi traficul de spirt şi traficul de alte cantităţi mai mici. Până acum carnea venea de încolo încoace, acum carnea se duce invers, de aici încolo se duc pulpe. Există acest fenomen, se luptă cu acest fenomen. Mărfurile cele mai solicitate sunt spirtul, avem destule cazuri, şi ţigara de acolo încoace deja, din partea cealaltă către partea aceasta şi către frontiera românească. Am spus şi mai înainte, criminalitatea a fost, este şi va fi. Cifra neagră a criminalităţii niciodată nimeni nu a cunoscut-o, iar contrabanda este o modalitate de câştigare foarte ieftină. Atâta timp cât nu se plătesc taxele, nu se plătesc accizele, este o sursă de venit foarte uşoară, de aceea şi este practicată. Avem şi rezultate pe linia Poliţiei de Frontieră, majorarea numărului de cazuri de trafic ilicit cu ţigări, cu 16% a crescut traficul de ţigări, respectiv cu 16% mai mult noi am prins, am reţinut cu atâtea procente mai mult. Totodată, prin Aeroportul Internaţional Chişinău a crescut cu 47% decât perioada similară a anului trecut numărul de reţinere a celor care traficau ţigări. Alcool – 23 de cazuri anul trecut, 20 de persoane, în 11 luni ale anului acesta 30 de cazuri şi 36 de persoane. Comparativ cu anul trecut, avem o creştere cu 30% la reţineri şi 80% de persoane. Ţigări anul trecut am avut 144 de cazuri, 182 de persoane, anul acesta avem 167 de cazuri, 185 de persoane. Substanţe narcotice – anul trecut am avut cinci, anul acesta patru. Dar avem de lucru.”
Europa Liberă: Ce vă doriţi dumneavoastră cel mai mult acum să schimbaţi în sistem?
Oleg Balan: „În primul rând, să ducem la capăt reforma poliţiei, să dotăm poliţia, să o îmbrăcăm – lucruri elementare.”
Europa Liberă: Parcă le-aţi dat uniformă. Unii spuneau că după ce le-aţi dat uniformă, poliţia ar trebui să ajungă să fie locomotiva schimbărilor şi de mentalitate.
Oleg Balan: „S-a dat uniformă la nici jumătate din poliţia Republicii Moldova. În primul rând, trebuie îmbrăcaţi toţi poliţiştii. Vedeţi la mitingurile unde se asigură ordinea publică poliţiştii jumătate sunt în ţinută albastră, jumătate sunt în ţinută neagră. Eu, în primul rând, îmi doresc să reuşesc să-i îmbrac pe toţi, cu sprijinul autorităţilor publice centrale, cu sprijinul autorităţilor publice locale, dar să fie îmbrăcaţi, echipaţi şi asiguraţi social.”
Europa Liberă: Domnule ministru, de ceva ani există un ping-pong între Ministerul de Interne şi Procuratură. Pentru că dosarele de aici trebuie să ajungă acolo, uneori procurorii nu văd cu ochi buni dosarele venite de la Ministerul de Interne. De ce nu există o înţelegere între aceste două forţe?
Oleg Balan: „Există o concurenţă care dintre ei sunt mai buni. Probabil aici este problema. Dar concurenţa tot timpul a generat progres. Nu văd o problemă în acest lucru, mai ales că de când sunt eu ministru, în principiu avem comunicare cu procurorul Gurin şi nu avem probleme majore, ca să considerăm că procurorii ne încurcă la ceva sau invers noi nu ne facem treaba. Avem comunicare eficientă, destul de bună. Concurenţa generează progres.”
