În anunțul său, redacția din New York a săptămânalului a lăudat felul cum a condus Merkel Europa în perioada crizei datoriilor, a crizei imigranților și a intervenției militare rusești în Ucraina.
Editoarea revistei „Time” Nancy Gibb scrie că Merkel a fost desemnată persoana anului „pentru că a cerut țării sale mai mult decât ar fi îndrăznit alți politicieni, pentru că a sfidat tirania și oportunismul, furnizând un exemplu de conducere morală într-o lume care duce lipsă de așa ceva”.
„Poți fi de acord cu Merkel sau nu” a continuat Gibb „ dar trebuie să recunoștem că nu alege drumul cel mai ușor”.
Angela Merkel a condus Uniunea Europa cu o mână fermă în cursul crizei zonei euro, provocată de Grecia, reușind să convingă guvernul de la Atena să accepte o politica financiară de austeriate . Și salvând moneda unica de la încă una „din morțile de mult anunțate” de eurosceptici.
Germania și Merkel au jucat la începutul anului un rol cheie, alături de Franța , în medierea acordurilor de pace de la Minsk.
Multă lume o să-și amintească de figura trasă și ochi încercuiți de cearcăne ale cancelarei, după o zi și o noapte de negocieri nonstop cu Ucraina, Rusia și reprezentanții separatiștilor din estul Ucrainei.
Acordurile de la Minsk trebuiau să aducă pacea în estul Ucrainei, în septembrie au dus la încetarea luptelor, dar restul condițiilor sunt respectate partial sau ignorate.
Așa că nu a fost încă evitat pericolul ca acest consflict separatist să se transforme într-unul „înghețat”.
La summitul G7 din Germania, la care Rusia nu a mai fost invitată, cancelara Merkel reafirma că acordurile de la Minsk sunt singura șansă pentru o soluție politică în estul Ucrainei, și atrăgea atenția Rusiei că ridicarea sancțiunilor internaționale care i-au fost impuse depinde de respectarea acestor acorduri.
„Dacă situția o va cere” avertiza Merkel „am putea chiar înăspri sancțiunile, deși nu o dorim”.
Eventuala prelungire a sancțiunilor europene va fi decisă săptămâna viitoare la summitul de la Bruxelles.
Dar evident, rolul jucat de Merkel în criza refugiaților, decizia ei din august de a deschide granițele Germaniei pentru miile de refugiați din Siria și nu numai (care erau blocați la Budapesta) au influențat cel mai mult evenimentele anului 2015.
„Acum trebuie să ne apucăm numai de treabă ” – declara în 9 septembrie cancelara Angela Merkel în dezbtarea din Bundestag despre criza refugiaților, care era încă la început.
Între timp, în primele 11 luni ale anului, Germania a primit peste 900.000 de persoane care au cerut azil, cam jumătate din Siria, restul din Irak și Afganistan și din Balcani.
Merkel a apelat de la bun început la solidaritatea europeană.
În 3 octombrie, ziua reunificării Germaniei, Angela Merkel declara din nou că problema refugiaților nu poate fi rezolvată decât împreună, în Europa, că este necesară o repartiție corectă a refugiaților și îndatoririlor pentru că, reamintea Merkel, „nu am mai fost confruntați cu o criză de această magnitudine de la al doilea Război Mondial”.
Revista „Time” potează pe coperta ultimului său număr un portret al cancelarei germane cu citatul: „Este surprinzător cât de slabi de înger suntem uneori și cât de repede ne pierdem curajul”.
Desemnarea drept „personalitate a anului” nu este în sine o distincție, o recompensă: „Time” alege personalitatea care a influențat cel mai mult evenitmentele anului.
De aceea, după Merkel, anul acesta, se regăsesc șeful organizației teroriste Statul Islamic Abu Bakr al-Baghdadi și miliardarul american Donald Trump, una din cele mai controversate personalități ale partidului republican, cel care ar putea deveni candidatul partidul în alegerile prezindențiale din 2016.
În 1938, personalitatea anului era Adolf Hitler.
Merkel este numai a patra femeie desemnată de „Time” personalitatea anului de la creearea acestui titlu în 1928.
