Uniunea Europeană a „revitalizat” luni cererea de aderare a Turciei și a început negocierile de aderare cu Serbia. În opinia agenției Reuters, evenimentul arată cum criza imigranților și prezența rusească tot mai activă în Balcani a convins UE să-și regândească planurile de a renunța la noi extinderi.
Reuters scrie că la mai bine de un an de când președintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker spunea că Bruxelles-ul are nevoie de o pauză în politica admiterii de noi membri, evenimente neprevăzute le-au făcut pe oficialitățile Uniunii să revitalizeze dialogul cu candidații într-o încercare de a obține mai multă influență și stabilitate dincolo de hotarele UE.
Deși nici Turcia, nici Serbia nu au șanse să se alăture UE în viitorul apropiat, UE speră că negocierile în diferite domenii vor ajuta la rezolvarea crizelor multiple din vecinătatea sa.
Șefa politicii externe și de securitate a UE, Frederica Mogherini a spus că criza refugiaților și terorismul le-au reamintit europenilor că trăiesc pe același continent, se confruntă cu aceleași pericole și că este mai bine să le răspundă cu „cât mai multe politici comune”.
În iulie 2014, pe fondul temerilor vest-europene de amplificarea migrației economice din țările est-europene, președintele CE Juncker promitea că „nu vor mai fi extinderi în următorii cinci ani”. Dar statele eșuate, războiul, militantismul islamic și criza refugiaților din vecinătatea UE au arătat cât de important este ca țările vecine să fie încurajate să devină economii de piața funcționale.
Ilustrativă pentru această schimbare de atmosferă – scrie Reuters – este promisiunea Turciei de a stăvili valul de imigranți către Europa în schimbul unei asistențe financiare, a liberalizării vizelor și a revitalizării negocierilor de aderare pe care Ankara le-a început în urmă cu un deceniu.
Ieri la Bruxelles Frederica Mogherini a spus că părerea cea mai răspândită în capitalele din UE este că în loc să se angajeze în discuții „ideologice” despre extindere sau oprirea ei, Bruxelles-ul ar face mai bine să ia măsuri concrete pentru integrarea vecinilor.
Primul capitol de negocieri cu Turcia din 2013, capitolul Afaceri Economice și Monetare, a fost deschis oficial luni, la numai două săptămâni după primul summit UE-Turcia din ultimii ani, la care liderii europeni ceruseră ca negocierile să fie „re-energizate”.
Reuters adaugă însă că rămân obstacole serioase în calea integrării Turciei, o țară predominant musulmană cu populație numeroasă despre care unele guverne din UE spun că nu va putea deveni niciodată membră în organizație. La Bruxelles vice-premierul turc Mehmet Șimșek a promis progrese rapide în capitolul economic, dar abordarea situației drepturilor omului și statului de drept în Turcia va fi mult mai problematică.
Tot în nota mai pragmatică instalată în activitatea din ultimele săptămâni, UE a deschis luni două capitole ale negocierilor cu Serbia, în ciuda implementării numai limitate a acordurilor Belgradului cu fosta sa provincie, Kosovo.
Vorbind înaintea reuniunii de ieri de la Bruxelles, a miniștrilor de externe din UE, comisarul pentru bună vecinătate și negocieri de aderare, Johannes Hahn, a spus că partenerii sârbi sunt „entuziaști”, salutând la rândul lui evenimentul despre care a spus că a fost pregătit cu grijă încă din primăvară. „Este important să semnalăm poporului sârb că există progrese, că există lucruri care merg în direcția cea bună”, a mai spus oficialitatea europeană.
Iar premierul sârb Alexander Vucic a spus tot luni că „este o zi importantă pentru Serbia”, adăugând: „De acum nu vom mai visa numai la Europa, ci vom munci din greu ca să ne integrăm.”
Unul din capitolele negociate cu Serbia se referă la relațiile cu Kosovo, care s-a desprins prin conflict armat în 1999, declarându-și independența în 2008. Luni, ministrul de externe din Luxemburg, Jean Asselborn, a avertizat că în acest domeniu rămân încă multe obstacole, iar Johannes Hahn a spus și mai plastic că „pe Dunăre va mai curge multă apă” până ca cele două părți să cadă la pace.
