Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, o organizație neguvernamentală care promovează un rol egal al femeii în societate, a întocmit în premieră un index al egalității de gen. Acesta sugerează că reprezentarea femeilor în politică și pe piața muncii este în scădere în ultimii cinci ani, deși tot mai mulți oameni cred că tendința ar trebui să fie inversă.
Indexul Egalităţii este un fel de harței de turnesol care îşi propune să prezinte impactul Programului de asigurare a egalităţii de gen, care expiră în acest an. Autorii studiului au pus în balanță două perioade - 2009 când guvernul a elaborat acest program şi 2014, cu un an înainte de expirarea documentului.
Republica Moldova are un nivel scăzut al egalităţii de gen, cu un regres în 2014, comparativ cu 2009 - este una din principalele concluzi. Valoarea indexului a fost de 58 din 100 anul trecut, cu un punct mai puţin faţă de 2009, a menţionat Alexei Buzu de la Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare”:
„Per total, suntem la mijloc de cale pentru a asigura o egalitate veritabilă în Republica Moldova. Suntem la o valoare de 58.”
Autorii studiului au analizat asigurarea egalității de gen în şase domenii. În patru din ele, piaţa muncii, educaţie, acces la resurse şi sănătate se atestă un regres în 2014. Femeile sunt mai vulnerabile din cauza veniturilor mai mici, care generează un risc crescut de sărăcie, iar rata de ocupare pe piaţa muncii este mai mică pentru ele. Piaţa muncii a înregistrat cel mai mare regres în ultimii cinci ani, spune Alexei Buzu:
„Este datorat faptului că a scăzut semnificativ comparativ cu 2009 rata de ocupare a femeilor care au cel puţin un copil de vârstă preşcolară. În 2009 această cifră era de 59 la sută, în 2014 – 39 la sută. Rata de ocupare a bărbaților a rămas relativ stabilă, cu o scădere nesemnificativă. Acest lucru arată că pe piaţa Republicii Moldova este un conflict în ceea ce ţine de reconcilierea vieţii personale şi cea de familie, în special pentru femei. Avem nevoie de intervenţii, cum ar fi crearea creşelor, reformarea concediului de îngrijire a copilului, concediul paternal ş.a.m.d.”
Reprezentarea femeilor în politică a înregistrat un progres nesemnificativ de 2 puncte, datorat în special, rezultatelor alegerilor locale din vară. Cu toate acestea politica rămâne a fi domeniul în care persistă cel mai mare nivel al inegalităţii de gen. Pe de altă parte, percepţiile cetăţenilor faţă de rolul femeilor în politică s-au îmbunătățit. La acest capitol s-a înregistrat cel mai mare progres de cinci puncte. Din nou Alexei Buzu.
„Progresele nu s-au datorat factorilor de politică sau factori care reprezintă voință politică. De fapt a fost o schimbare de jos în sus mai curând.”
În concluzie, Alexei Buzu a menţionat că eforturile guvernului asumate în programul naţional de asigurare a egalităţii de gen nu au avut succes.
Nina Lozinschi, coordonatoarea Platformei pentru Egalitate de Gen, a menţionat că mai multe organizaţii neguvernamentale au semnat recent o rezoluţie, în care cer autorităţilor, între altele, să adopte în lectură finală legea care prevede introducerea cotei minime de reprezentare în politică. Legea a fost votată în prima lectură anul trecut. Astăzi a fost discutată la comisia parlamentară de profil. Cota minimă de 40 la sută este susţinută de majoritatea membrilor comisiei. Nu există un consens, deocamdată, la capitolul ce sancţiuni riscă partidele care nu vor respecta legea. Acum se propune ca partidele să fie sancţionate financiar, adică să nu obţină finanţare de stat timp de un an. Reprezentanţii societăţii civile insistă însă pe propunerea prevăzută în proiectul de lege şi anume ca listele de candidaţi si candidate în care nu este respectată cota obligatorie să nu fie înregistrate de CEC.
