Despre ultimele evoluții politice din Moldova o discuție cu analistul politic de la București, Armand Goșu.
Europa Liberă: A mai rămas doar o săptămână, până la cumpăna dintre ani, iar la Chişinău, aşa se vorbeşte în aceste zile, nu aduce anul cât aduce ceasul. Cum se văd aceste evoluţii de pe scena politică din Republica Moldova de ultimă oră?
Armand Goșu: „Pe de o parte, cu speranţa, speranţa că, până la urmă, Republica Moldova evită în ultima secundă să intre integral sub controlul unui oligarh. Pe de altă parte, cu dezamăgirea, se confirmă, practic, faptul că iată a fost un an foarte prost pentru Republica Moldova, că până în ultimul moment toată lumea stă cu sufletul la gură să vadă evoluţia lucrurilor. Sentimentele sunt mai degrabă mixte, cel puţin aici, dinspre Bucureşti, uitându-ne la Chişinău.”
Europa Liberă: Provocările abia încep?
Armand Goșu: „Republica Moldova, din punctul acesta de vedere, a fost întotdeauna o cutie a Pandorei. De 24 de ani e plină de provocări, încep lucrurile acolo, nu ştiu, se termină, cum se termină. Cert este că următoarele câteva săptămâni vor fi decisive, de văzut dacă va trece guvernul Sturza; dacă nu va trece, preşedintele Timofti pe cine va nominaliza pentru poziţia de premier. Oricum sunt săptămâni şi zile decisive pentru viitorul nu doar pe termen scurt, de câteva luni, ci pe termen mediu, de câţiva ani, al Republicii Moldova, fără doar şi poate.”
Europa Liberă: Şi dumneavoastră ce evoluţii intuiţi, în speranţa că totuşi s-ar putea urni carul din loc, să se livreze rezultate, aplicându-se adevăratele reforme, ca lumea să recâştige încrederea pe care a pierdut-o în guvernanţi, în politicieni, în instituţiile statului? Ce evoluţii întrezăriţi?
Armand Goșu: „Pot doar să sper că, după un an foarte rău, Republica Moldova şi elita politică de la Chişinău, până la urmă, va găsi suficientă putere ca să readucă ţară într-o matcă cât de cât a normalităţii, politicienii vor învăţa să se aşeze la masă, vor putea să negocieze. Teama mea este că e o simplă iluzie, acum nu fac decât să arunc nişte vorbe în eter, care nu au în spate niciun fel de fapte, niciun fel de realităţi și că Republica Moldova se va afunda şi mai mult în criza în care e de câţiva ani.”
Europa Liberă: Situaţia din regiune influenţează realităţile pe interior?
Armand Goșu: „Sigur că, din punct de vedere psihologic, influenţează, sunt oameni care au o istorie comună cu perioada sovietică, cu Ucraina, cu Rusia, urmăresc cu sufletul la gură ce se întâmplă acolo. Pe de altă parte, aş spune că, mai degrabă, această criză regională ar fi putut avantaja Republica Moldova, cu condiţia ca ea să facă paşi decisivi în apropierea de Uniunea Europeană, pe drumul reformelor. În condiţiile în care Rusia e ocupată cu Ucraina, vedem că îşi face de lucru şi prin Siria, Republica Moldova ar fi putut să demareze un amplu, un foarte serios proces de reforme în stil european pentru a se apropia decisiv de Uniunea Europeană.
Numai că acest context extrem de favorabil pentru reforme a fost pierdut, ocazia se pare că acum e ratată, cel puţin până acum. Iar Republica Moldova, fără niciun fel de presiuni din partea Rusiei – că nu pot să bănuiesc că Rusia în acest moment, fiind ocupată pe alte fronturi, face şi desface jocurile politice de la Chişinău – Republica Moldova ratează un moment extrem de favorabil.”
Europa Liberă: La Chişinău noţiunea de reformă a fost cam compromisă, chiar banalizată. Adevăratele reforme ce rezultate trebuie să dea? Şi cine ar fi capabil să facă veritabilele reforme, ca cetăţeanul să simtă bunăstare şi prosperare?
Armand Goșu: „Exact ce aţi spus dumneavoastră, cetăţeanul să simtă: creşte nivelul de trai, cetăţeanul să simtă dintr-odată prosperitate, cetăţeanul să se simtă acasă, să-i fie drag să se întoarcă în ţara lui, să ştie că acolo funcţionează legile, că acolo e separaţia puterilor în stat, să ştie că acolo justiţia este justiţie, să nu se teamă de ea, de arbitrajul judecătorilor şi să se ducă cu încredere să se adreseze tribunalelor, să ştie că instituţiile funcţionează, că toate sunt în slujba cetăţeanului, să ştie că politicienii sunt aleşi pentru a servi poporul şi se gândesc cum să promoveze binele comun şi nu sunt corupţi, nu se gândesc cum să facă averi şi toată ziua, noaptea se gândesc la binele poporului. E bine, când Republica Moldova se va apropia de acest stadiu, cu siguranţă, în momentul respectiv, putem spune că s-a ajuns cu reforma într-un stadiu destul de avansat. Până atunci însă aşteptăm.”
Europa Liberă: Ipotetic vorbind, dacă Armand Goşu ar face parte din actul guvernării, cu ce ar începe?
Armand Goșu: „Ar fi de coşmar. Din experienţa mea de 24 de ani de când vin în Republica Moldova, nu doar la Chişinău, cred că ar trebui început cu reforma justiţiei. E inadmisibil totuși ca, după 24 de ani de independenţă, Procuratura să nu fi fost desovietizată, procurorii să poarte aceleaşi uniforme, în fine, puţin schimbate, ca pe vremea Uniunii
Alţi oameni noi, cu alte minţi, mult mai cinstiţi decât vechea elită politică ar trebui să-şi facă intrarea în scenă...
Sovietice. E vorba de o reformă radicală a sistemului de justiţie, o lansare foarte serioasă a luptei împotriva corupţiei, mai ales împotriva marii corupţii, care să ducă la o resetare majoră a întregii elite politice.
Trebuie ca elita politică, cu care Republica Moldova a ieşit din perioada sovietică, în ’91, ’92, ’94, acea elită politică, eu, de la distanţă, e drept, o văd ca o elită politică expirată, o elită politică care nu a fost capabilă să asigure mersul înainte al Republicii Moldova. Or, acea elită politică trebuie să iasă din scenă. Alţi oameni noi, cu alte minţi, mult mai cinstiţi decât vechea elită politică ar trebui să-şi facă intrarea în scenă. Și desigur că va conduce ţara mult mai coerent, mai bine oricum, decât o face această elită politică, care încă se află la putere.”
Europa Liberă: Şi dacă se duce această luptă între bine şi rău, cine ajunge să fie învingător? Şi cine se mai gândeşte la populaţia acestei ţări? Dacă, în general, mai există acest interes naţional în Republica Moldova? Cum se vede aceasta de peste Prut?
Armand Goșu: „Politicienii, clasa politică ar trebui să se gândească, în primul rând, pentru că ei sunt oamenii care spun că sunt reprezentativi, au o reprezentativitate şi o legitimitate dată de sutele de mii de voturi, pe care le au pe umerii lor. Dacă această elită politică e incapabilă să se gândească la progres, la bine, la bunăstare, atunci să iasă din scenă, să facă loc altor oameni.”
