Nominalizarea lui Ion Sturza ca premier desemnat a reechilibrat spectrul politic, crede analistul român Iulian Chifu care la Chişinău îşi publică editorialele pe deschide.md. Pe imaginea curentă, Republica Moldova stătea în doi piloni: Vladimir Plahotniuc și Vladimir Filat. Prăbușirea unuia a creat probleme majore de captură a statului de către unicul oligarh rămas în picioare, explică autorul şi continuă: imaginea pe care se clădește Plahotniuc e una de culise, de tenebre, de lucrătură de culoar, de aranjamente și nu una de executare transparentă a unui proiect. Într-un asemenea context, acțiunea publică exercitată de Ion Sturza după preluarea mandatului se constituie într-o antiteză deplină. Transparență, dialog, proiecte expuse public, recurs la elemente de morală politică, interviuri publice. „Nu știu cât de credibil poate fi astăzi Ion Sturza”, mai scrie Iulian Chifu, „dar el poate să reprezinte echilibrul pentru un sistem condus de unicul oligarh public, cu resurse media, de afaceri și politice deopotrivă, care domină statul.”
Portalul de expresie rusă „NewsMaker” publică un amplu articol despre prăbușirea și destrămarea PCRM. Autorii lui, Evgheni Şolari, Vladimir Soloviov şi Nicolae Paholniţki, îşi formulează propria concluzie referitoare la acest subiect: Vladimir Voronin a avut un rol esenţial de jucat în această prăbuşire, În primăvara anului 2014, scriu jurnaliştii, miliardarul rus Oleg Boiko, președintele holdingulu „Finstar”, ar fi fost intermediarul Moscovei în procesul de stabilire a unei colaborări dintre Moscova și PCRM în vederea susținerii acestuia în campania electorală. Miliardarul rus urma să discute cu Vladimir Voronin și două proiecte mari de infrastructură pe care oamenii de afaceri ruși le-ar fi implementat în Moldova în cazul unei victorii a comuniștilor, potrivit unor surse nedezvăluite de portalul „NewsMaker”. Vizita lui Oleg Boiko a fost precedată de ample negocieri între PCRM şi Moscova, iar Kremlinul înainte de acordarea sprijinului politic și financiar dorea ca Vladimir Voronin să stabilească data demisiei sale din funcția de președinte al PCRM și să desemneze un succesor. În ultimul moment, conform portalului, Voronin ar fi renunțat la executarea condițiilor.
Într-un editorial din „Ziarul Național”, comentatorul politic, Nicolae Negru, pune în circulaţie ideea că Platforma Social-Democrată lansată cu mare tam-tam în Parlament de Vlad Plahotniuc poate fi „neutralizată” printr-o platformă comună constituită de PL, PPEM și PLDM, – platforma liberală europeană, de 35 de deputați, care să propună propriul candidat la funcția de prim-ministru.
Președintele Nicolae Timofti nu dispune de suficientă putere constituțională pentru a-i sta în cale lui Vlad Plahotniuc, crede Negru, existând chiar și posibilitatea demiterii șefului statului, dacă, Ghimpu sau Leancă își vor da concursul. Dacă se vor lăsa ademeniți în jocul democraților în ce privește eliminarea PLDM din ecuația viitoarei majorități parlamentare, Leancă și Ghimpu, menționează comentatorul, vor face un deserviciu Republicii Moldova, dar şi se vor sinucide politic. Soluţia ar putea fi, la părerea sa, această platformă liberal-europeană, care să fie creată din PLDM, PL şi PPEM.
Portalul AGORA scrie cu referire la prognozele Ministerului Economiei și al FMI că economia RM va crește cu 1,5% (prognoza anterioară fiind de 3%) în 2016. Este anticipată o creștere anuală a prețurilor de aproape 10% și o depreciere suplimentară a monedei naționale, astfel încât se așteaptă scăderea puterii de cumpărare a populației. Experții Băncii Mondiale, potrivit AGORA, spun că economia moldovenească va scădea, în principal, ca urmare a diminuării remiterilor, înăspririi politicii monetare, reducerii cererii externe, dar şi a recesiunii cu care se vor confrunta parteneri comerciali ai RM.
Portalul INDEPENDENT trece în revistă un articol apărut în publicația britanică „The Sun”, potrivit căruia moldovenii exploatează la maximum pașapoartele românești pentru a scăpa de sărăcia din Republica Moldova, iar compania aeriană „Wizz Air” favorizează migrația acestora. „[…] Moldova nu este parte a UE, dar România este, iar deținătorii moldoveni de pașapoarte românești sunt liberi să vină în Marea Britanie pentru a trăi și a lucra”, scrie publicația citată. Potrivit „The Sun”, numărul deținătorilor de pașapoarte străine din Marea Britanie a depășit 5 milioane, aproape 140.000 dintre aceștia sunt români, majoritate fiind însă moldoveni.
Dionis Cenuşa constată într-un comentariu întitulat „Euro-integrarea Moldovei în 2015: Top 5 eşecuri şi 5 speranţe” şi publicat de Agenția IPN că anul 2015 a fost unul plin de dezamăgiri legate de naivitatea UE, acţiunile forţelor pretins pro-europene existente şi multiple reforme amânate. Totuși, subliniază expertul, anul 2015 rămâne important pentru că a impulsionat mai mult pragmatism în relațiile UE-Moldova. În opinia lui Dionis Cenușă, în 2016, vor urma noi provocări, remarcând că forțele pretins pro-europene vor lupta pentru a se menține la putere. Expertul consideră drept o acțiune care inspiră speranță atragerea regiunii transnistrene în implementarea DCFTA.
