Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Ce aşteaptă de la anul 2016 locuitorii regiunii transnistrene şi cu ce gânduri au petrecut anul care tocmai s-a încheiat? Un bilanț al anului economic și social 2015 și previziuni de la experți de pe ambele maluri ale Nistrului.
***
Europa Liberă: Regiunea transnistreană a intrat în noul an cu un guvern nou, condus de Pavel Prokudin, care a și anunțat, în ajunul trecerii dintre ani, că prioritatea sa va fi optimizarea veniturilor și a cheltuielilor. „Ofer un exemplu personal, - a spus Prokudin, - am redus deja cu 30% parcul de automobile al guvernului și am cerut optimizarea structurilor subordonate”. „Trebuie să strângem cu toții cureaua, pentru că situația financiară și economică promite să fie foarte complicată”, a spus premierul de la Tiraspol, citat de serviciul său de presă, îndemnând populația să păstreze, totuși, optimismul. Speranța însoțește orice început, cum se știe, și este exprimată la acest început de an și de mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene, oricât de greu a fost pentru ei anul care a trecut:
– Ждем мира на земле приднестровской.
– Ждем благополучия людям, здоровья ждем. А в политике – пусть политики разбираются.
– 2015-й… Много было разных событий. Но неплохой год был. Дай Бог, чтобы этот год новый год 2016-й был не хуже.
– В 2016 году я ожидаю стабильности от Приднестровья, далее я очень хочу, чтобы отменили эти страховки, которые действуют только по Приднестровью, и чтбо ввели на Европу, ввели на Украину и на Молдову единую страховку, как раньше была грин-карта, чтоб именно так и было. Потому что нас штрафуют непонятно за что, за эти страховки, которые действуют только по Приднестровью, и никуда с ней выехать невозможно. И стоимость ее гораздо больше, чем даже та грин-карта, которая стоит 20 долларов, а наша страховка обходится нам минимум в 35.
– Уходящий год 2015 запомнился мне тем, что урезали пенсии пенсионерам, наши бабушки-дедушки жаловались на это. Конкретно для меня он особо ничем не запомнился. Как-то, я скажу, тихо так, нет никакого движения – молодежный слэнг такой… Хотелось бы, чтобы торговля была, если торговля есть – значит, есть жизнь.
– Стабилизации. Чтоб не было кризиса у нас. Чтоб все были здоровы и чтобы не было войны. Самое главное.
– Для меня – отсутствием зарплаты. У нас получилось сокращение и это все – поэтому…
– Присоединения к России. Да ничем, обыденность одна. Ничего радостного, ничего веселого. Кроме печали и тоски…
– Какие-то изменения, стабильности, самое главное, мира… Это все в одном флаконе, как говорится.
– Немаловажно сейчас развитие спорта, спорт у нас не так продвигается, как способность наших спортсменов. Хотелось бы более стабильной ситуации в Приднестровье, хотелось бы, чтобы зарплаты вовремя выплачивали, потому что они очень у нас задерживаются. Для меня ушедший год – это конец моей спортивной карьеры и для меня это не самый лучший год…
– Я не могу предугадать. Желательно, чтобы работа была для людей, ну, и пенсия была вовремя, зарплата у людей. Вот это самое главное. Чтобы медицина была бесплатная. А так – у нас вот строят хорошо, я так думаю, меняется в городе, не то, что было до этого 20 лет назад. Не было у меня хорошего ничего, я оперировался, болею до сих пор, опять надо операцию делать …
– Моя голубая мечта – я работала в отделе культуры 10 лет назад и все наши первые здания так называемые хрущёвки преобразить. В них хороший камень, экологически чистые эта постройка, и там живут специалисты те, которые строили город, их внуки, де сейчас в этих домах. Я очень хочу, чтобы они преобразились. Вот напротив Парка Победы шесть домов были зеленоватого цвета, немножко надо там мелузы, немножко охры и сделать красивые, а на Балке голубого цвета, а на Бородинке розового. Потому что наш край богатый очень, меняется, и будет большим центром туризма в будущем. Обязательно он будет. А вот это вот все надо преобразить. Вот это моя голубая мечта. Я памятники успела поставить, успела мемориальные доски заменить в городе, кое-что успела. А вот это не успела, ушла на пенсию. Всего доброго, с Новым годом! А чем запомнился? Большим сражением в политической жизни нашей, экономической и в личной. Все люди сражались за то, чтобы выжить, за то, чтоб выстоять и выглядеть достойно!
Europa Liberă: Opinii, culese la întâmplare, pe străzi din Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Despre anul economic și social 2015 și perspectivele de viitor, colega mea Lina Grâu a stat de vorbă, înainte de încheierea anului care a trecut, cu expertul de la Tiraspol, Serghei Melnicenko,
Serghei Melnicenco: „Totalurile anului economic pentru Transnistria nu sunt, bineînțeles, unele prea încurajatoare, dar asta, în principiu, este o caracteristică distinctivă nu doar pentru economia din Transnistria în acest an, dar și pentru întreaga economie mondială, care trece printr-o recesiune. Probleme și cauze care au determinat această stare de lucruri sunt foarte multe. Dar, în particular, în ceea ce ține de economia Transnistriei, principala cauză a crizei este deprecierea valutelor naționale în zonele cu care Transnistria face comerț în mod prioritar – rubla rusească, euro, leul moldovenesc și hrivna ucraineană. Acest lucru, evident, face necompetitivă marfa transnistreană pe piețele externe.
În plus, în acest an și în anul trecut a mai apărut problema cu scăderea cererii pentru produsele transnistrene pe piața ucraineană. Dar și anumite dificultăți legate de tranzitul prin Ucraina a fluxurilor de import și export transnistrean.
Dacă e să vorbim despre totalurile economice ale anului, potrivit datelor pentru 11 luni, volumul producției industriale în Transnistria, echivalat în dolari, a scăzut cu 15 la sută. Volumul schimburilor comerciale ale Transnistriei a constituit 1,6 miliarde de dolari, în scădere față de indicatorii anului 2014 cu aproape 25 la sută. Exportul, în particular, a scăzut cu 17 la sută, iar importul și mai mult – cu 30 la sută. Acest lucru s-a întâmplat pentru că economia transnistreană este în primul rând reprezentată de sectorul real, adică de cel al producției, sectorul industrial, care dă cele mai mari contribuții la bugetul regiunii și în mare parte acest sector este orientat către export. Deci, în consecință, vă puteți imagina și starea bugetului în 2015.
Se știe de exemplu că insuficiența de bani de la începutul anului a determinat administrația regiunii ca din luna martie să nu mai achite integral pensiile și salariile bugetarilor – 30 la sută din valoarea acestora a fost înghețată și trecută la datorie de stat. În lunile noiembrie și decembrie această situație cumva a fost corectată și acum toți pensionarii trebuie să primească sumele reținute din pensii.
În ceea ce privește bugetul pentru anul 2015, acesta a fost, așa cum se întâmplă de obicei în ultimii ani în Transnistria, adoptat și realizat cu un deficit bugetar foarte mare. La fel stau lucrurile și cu proiectul de buget pentru anul 2016 – din cauza blocării activității Sovietului suprem de legislatura a cincea acesta nu a fost examinat în octombrie-noiembrie și nici noua componență a legislativului nu a făcut asta în luna decembrie.”
Europa Liberă: Dle Melnicenco, regiunea transnistreană a intrat în anul nou fără un buget adoptat. Totuși, executivul a aprobat un proiect care prevede un deficit bugetar foarte mare. Cum va fi acoperit acesta?
Serghei Melnicenco: „Bugetul este elaborat și aprobat de executiv și trebuia să ajungă în Sovietul suprem. Pe data de 23 decembrie a avut loc prima ședință a noii componențe a legislativului. Proiectul acestui buget este, și de această dată, elaborat cu un deficit de 46 la sută și nu prea există speranță că vor fi găsite careva surse suplimentare de completare a veniturilor regiunii.”
Europa Liberă: Recent administrația regiunii transnistrene a anunțat că regimul de comerț facilitat cu Uniunea Europeană se va menține și în 2016. La acel moment nici Bruxellesul, nici Chișinăul nu au confirmat informația respectivă. Ce noutăți sunt în această privință și care va fi mecanismul de menținere a acestui regim preferențial de comerț cu Uniunea Europeană?
Serghei Melnicenco: „În ceea privește operațiunile de export ale agenților economici din Transnistria pentru 2016, deocamdată se știe doar din informațiile din presă că regimul facilitat, fără achitarea unor taxe suplimentare, pentru comerțul cu țările Uniunii Europene, va fi prelungit. Există informații cu privire la faptul că în Comisia Europeană acest subiect este examinat și acum toate aspectele sunt coordonate cu toți membrii Uniunii Europene. Se așteptă ca o variantă finală a documentului să fie aprobată de Comisia Europeană pe la sfârșitul lunii ianuarie 2016.
Acest lucru a încurajat întrucâtva administrația regiunii și agenții economici, pentru că țările Europei de Vest, ale Uniunii Europene, rămân parteneri importanți comercial pentru Transnistria – în țările Uniunii Europene sunt exportate 34 la sută mărfurile produse în regiune.”
Europa Liberă: Ați spus că bugetul este aprobat cu un deficit foarte mare, de 46 la sută…
Serghei Melnicenco: „Este vorba despre proiectul de bugetului viitor pentru anul 2016, care încă nu este adoptat și a ajuns în Sovietul suprem abia pe 23 decembrie. Nu se știe când va fi acesta aprobat. Conform legislației, pentru aprobarea proiectului de buget în trei lecturi sunt rezervate o lună și jumătate. Iar experiența bugetului pentru anul 2015 spune că acesta a fost aprobat cu un deficit care doar la capitolele pentru protecția socială s-a ridicat la 50 milioane dolari – subliniez, este vorba doar despre capitolele sociale. Vă puteți imagina cât este deficitul în acest nou buget – este cel puțin comparabil sau chiar mai mare. În 2015 deficitul bugetar total a fost de 40 la sută, în timp ce pentru 2016 se prevede un deficit de 46 la sută.
Din ce surse se va acoperi acest deficit îmi este greu să-mi imaginez. Eventual, mă pot gândi la împrumuturi externe, alte surse nu-mi vin în minte. Sau la folosirea surselor întreprinderilor de stat. Mai mult decât atât, în bugetul anului viitor este inclusă restituirea a 393 de milioane de ruble pe care administrația le datorează bugetarilor pentru partea de salarii care a fost înghețată începând cu luna martie.
Singurul moment pozitiv pentru sectorul real al economiei este că a fost redus prețul de procurare a gazelor naturale și, respectiv, va fi redus și prețul de livrare către întreprinderile industriale, ceea ce, respectiv, le va permite să reducă prețul de cost al producției lor și să ridice astfel competitivitatea pe piețele externe și pe piața internă. Dar acesta este un factor obiectiv, în felul acesta evoluează prețul la gaze, preț care depinde de costul petrolului de pe piețele internaționale. Așa că aici nu există niciun merit al autorităților din regiune sau al mediului de afaceri. Dar totuși există și o astfel de tendință pozitivă.”
Europa Liberă: Deci, bugetul pentru anul viitor este planificat cu un deficit foarte mare, totuși acesta prevede bani pentru restituirea datoriei către bugetari și mai prevede și majorări de salarii în două tranșe – cu 2% la început de an și 3% în iunie. Cum vă explicați acest deficit foarte mare, pe de o parte, iar pe de altă parte aceste majorări?
Serghei Melnicenco: „Nu pot să știu toate dedesubturile, dar mie personal mi se pare foarte ciudat faptul că există această datorie de 393 de milioane de ruble și un deficit planificat de 46 la sută, și, în același timp, dorința de a majora salariile bugetarilor în două etape și a pensiilor cu 4%. Acest lucru arată destul de straniu. Ar fi fost suficient în această situație pentru administrație cel puțin să-și plătească datoriile și abia apoi, în cazul în care vor exista surse financiare, să se gândească la majorări de pensii și salarii. Pentru că orice majorări de plăți sociale aduc după ele inflație. Iar menținerea acesteia prin pârghii regulatorii este o sarcină dificilă în condițiile scăderii economice și reducerii cererii de consum. Nu pot să explic logica acestor acțiuni. Dar planurile sunt așa cum sunt.
Dar vreau să vă spun că în Sovietul suprem, în noua componență a acestuia, se așteaptă discuții și bătălii foarte mari pe marginea bugetului.”
Europa Liberă: Presa a scris că Transnistria a împrumutat bani pentru a plăti restanțele. Nu se prea spune de unde au fost împrumutați acești bani. Dar, judecând după istorie, singura țară de unde Transnistria se putea împrumuta era Rusia. În acest caz, tot despre un împrumut din Rusia este vorba?
Serghei Melnicenco: „Da, se pare că da. Pentru că Rusia ajută pensionarii, cu un supliment lunar la pensii de 96 de ruble, iar acum se spune că Rusia a alocat 20 milioane de ruble transnistrene, cam 2 milioane de dolari, pentru a acoperi aceste restanțe față de pensionari. Și sunt informații că Rusia, și anterior, dar și acum, ar putea aloca mijloace direct Băncii centrale din Transnistria pentru menținerea cursului rublei. Pentru că are loc o polemică mare între business și administrație – dacă să fie lăsat liber cursul rublei, adică să fie depreciată rubla sau nu. Deocamdată poziția oficială este de a menține rubla transnistreană în coridorul valutar dintre 11 ruble și 11 ruble și 30 de copeici pentru un dolar.”
Europa Liberă: Această polemică, dintre business și administrație, se va menține și în anul 2016? Cum vedeți acest an?
Serghei Melnicenco: „Da, cred că da, pentru că businessul pierde mult din cauza cursului puternic al rublei. Businessul este reprezentat în mare parte de întreprinderile exportatoare, pentru că piața internă este mică. Și bineînțeles că această polemică care a început în 2014 și a durat tot anul acesta va continua cu siguranță în 2016. Recent chiar Maia Parnas, cea care a fost șefă a executivului până a câștiga un mandat în Sovietul suprem, s-a întâlnit cu reprezentanții mediului de afaceri, în principal ai businessului mare, și a discutat acest subiect.
Există acest coridor valutar dorit de autorități – între 11 ruble și 11 ruble 30 de copeici. Acum cursul se menține la limita de jos, de 11 ruble. De exemplu, mediul de afaceri propune ca acesta cel puțin să fie ridicat până la limita de sus a coridorului valutar, de 11 ruble 30 de copeici. Acest lucru le-ar ușura situația și ar face produsele lor mai competitivă pe piețele externe și după convertirea valutei obținute pentru marfă aceștia ar achita mai multe impozite la buget. O astfel de idee există. Dar conducerea regiunii are rezerve pentru că se teme de creșterea necontrolată a cursului, se teme de creșterea inflației.
Și, apropo, în Transnistria a fost înregistrată în 11 luni o deflație de 1,3 la sută. Acest lucru se explică prin scăderea cererii de consum, iar, pe de altă parte, prin menținerea cursului rublei transnistrene.
Există mereu contradicții dintre importatori și exportatori. Unora un curs puternic le convine, adică importatorilor, altora – exportatorilor – un curs puternic al valutei naționale nu le convine. În acest moment pare să fie mai puternici pe poziții importatorii.”
Europa Liberă: Opinia analistului economic de la Tiraspol, Serghei Melnicenko.
***
Europa Liberă: De la 1 ianuarie 2016, Uniunea Europeană și-a extins Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător asupra întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană. Preferințele comerciale autonomie de care a beneficiat Transnistria până acum au expirat la sfârșitul anului trecut. Aceasta înseamnă că întreprinderile din stânga Nistrului vor comerț cu UE, de acum încolo, în aceleași condiții ca și cele de pe malul drept, fără taxe la exportul sau la importul produselor. Înțelegerea anunțată în ultima săptămână a anului trecut, prevede și anumite excepții temporare, dar acestea nu au fost date încă publicității. Vestea a fost primită cu multă bucurie de administrația transnistreană care se confruntă cu o gravă criză bugetară. În lipsa preferințelor comerciale sau a zonei de comerț liber (așa numitul acord DCFTA), exporturile transnistrene ar fi fost supuse unor taxe împovărătoare. În ajunul acestei decizii, Lina Grâu a stat de vorbă cu expertul de la Chișinău, Adrian Lupușor, de la Centrul Analitic Independent Expert-Grup, despre situația economică din regiunea transnistreană și perspectivele pentru 2016.
Europa Liberă: Să începem cu anul 2015. Regiunea transnistreană a fost confruntată cu o criză fără precedent. Administrația regiunii explică lucrul acesta mai mult prin factori externi. Din punctul dumneavoastră de vedere, ceea ce s-a întâmplat în Transnistria ține de factori externi mai mult economici sau mai mult politici, totuși?
Adrian Lupușor: „Eu cred că prevalează factorii economici. Este vorba, în primul rând, despre problemele economice și financiare din Federația Rusă, de problemele economice și de securitate din Ucraina și de problemele, iarăși, economice din Republica Moldova. Aceste probleme au secat foarte mult exporturile regiunii și noi știm că economia depinde foarte mult de exporturi și, respectiv, a fost afectat și întregul complex industrial care depinde preponderent de piața de desfacere externă. În plus, avem și efectul unor rigidități interne. Economia regiunii este foarte rigidă, în general, la orice șocuri și nu poate face față prin definiție crizelor economice. Un simplu exemplu este fixarea artificială, cu orice preț, a cursului de schimb a așa-numitei ruble transnistrene, care a rămas neschimbat, în pofida deprecierii cu 50 la sută a rublei rusești, a deprecierii cu 25 la sută a leului moldovenesc și, în general, a faptului că valutele tuturor partenerilor comerciali ai regiunii s-au depreciat. Faptul că rubla transnistreană a rămas stabilă a afectat foarte mult competitivitatea exportatorilor. Iar exportatorii, știm foarte bine, servesc drept o sursă majoră, dacă nu cea mai importantă sursă, de încasări la bugetul regiunii. Exportatorii sunt cei mai importanți angajatori în regiune și iată această afectare a cursului de schimb a subminat competitivitatea exportatorilor, cu o repercusiune asupra bugetului şi asupra indicatorilor de ocupare şi a ratelor de sărăcie. În plus, regiunea în mod constant înregistra permanent deficite bugetare foarte mari, practic, incompatibile cu o economie viabilă. Şi faptul că economia regiunii a întâmpinat criza cu un deficit bugetar imens de peste 10 la sută din produsul intern brut, aceasta, iarăşi, a afectat spaţiul de manevră al autorităţilor din regiune. Practic, acum autorităţile, în loc să susţină consumul şi activitatea economică, sunt nevoite să facă optimizări bugetare fără precedent, pentru a stabiliza cât de cât finanţele publice. Aici fac referinţă la acele reduceri cu 30 la sută la plăţile în sectorul bugetar, salariile în sectorul bugetar. Cred că, până la urmă, este vorba strict de factorii economici şi de faptul că regiunea, autorităţile din regiune, practic, au neglijat cu vehemenţă legile economice. Iar noi ştim că legile economice sunt ca legile gravitaţiei, ele nu pot fi neglijate, pentru că, mai devreme sau mai târziu, neglijarea acestora va aduce costuri şi dureri foarte mari. Iată acum noi vedem efectul acestor politici de neglijare a legilor economice în regiune.”
Europa Liberă: Dumneavoastră aţi amintit despre această reducere cu 30 la sută a plăţilor către pensionari şi bugetari, de fapt, o îngheţare a acestor plăţi. Vedem că, la sfârşitul anului, aceste restanţe se încearcă să fie acoperite, administraţia de la Tiraspol vorbeşte despre nişte împrumuturi externe pe care le-ar lua regiunea pentru a achita aceste restanţe. În ce măsură este viabilă o astfel de paradigmă de menţinere a sectorului bugetar?
Adrian Lupușor: „Regiunea este deja foarte îndatorată, nivelul de îndatorare nu este unul sustenabil pentru regiune. De aceea, contractarea unor credite suplimentare, fără politici clare de extindere a bazei impozabile, fără politici clare de stimulare a mediului de afaceri din regiune, fără politici clare de integrare a regiunii în tot ce înseamnă implementarea Acordului de Asociere, este sortită eşecului. Pentru că ştim foarte bine despre ce fel de credite este vorba şi ştim foarte bine care este situaţia economică şi financiară din Federaţia Rusă. Acest suport financiar direct sau indirect din partea Federaţiei Ruse nu poate dura la nesfârşit. Sunt deja semnale din Moscova, de la Kremlin privind incertitudinea continuării acestui suport bugetar generos. Autorităţile din regiune vor trebui treptat să strângă cureaua şi să găsească surse interne de creştere economică, surse interne de încasări la buget şi să apeleze mai puţin la credite şi subvenţii din Federaţia Rusă. Aceste credite, dacă şi vor oferi un anumit răgaz pe termen scurt, este evident că această politică de îndatorare nu e una durabilă.”
Europa Liberă: A propos de Federaţia Rusă, ultimele statistici pe care le-am văzut vorbesc despre faptul că regiunea transnistreană are doar 7 la sută din exporturi orientate către piaţa din Federaţia Rusă. Eu, din câte îmi amintesc, cu un an mai devreme, acest procent era mai mare, dacă nu mă înşel, 14. Ce se întâmplă? Încă acum un an se vorbea despre faptul că exporturile transnistrene vor fi reorientate către piaţa Federaţiei Ruse, vedem că totuşi comerţul preponderent rămâne cu Uniunea Europeană, peste 34 la sută.
Adrian Lupușor: „Iarăşi, revin la legile economice. Dacă există o piaţă mare, cu potenţial de desfacere şi este interesantă pentru exportatori, atunci nu este raţional de a renunţa la această piaţă. De aceea, oricât ar fi de mare dorinţa autorităţilor din regiune, dorinţa politică a autorităţilor din regiune să exporte mai mult în Federaţia Rusă şi mai puţin în Uniunea Europeană, pentru a motiva cât de cât vectorul geopolitic, ne convingem că prevalează totuşi interesul economic. Şi faptul că Uniunea Europeană reprezintă marea majoritate a pieţei de desfacere pentru exportatorii transnistreni este o dovadă că trebuie în capul mesei să fie interesele economice ale regiunii şi să nu fie neglijate legile economice. Federaţia Rusă este importantă ca partener comercial pentru regiune, însă ca piaţă de desfacere este mult mai importantă Uniunea Europeană. Deci, denunţarea Acordului de Asociere din partea autorităţilor nu este o decizie raţională. În acelaşi timp, trebuie să ţinem cont de faptul că Federaţia Rusă este importantă mai mult din perspectiva importurilor pentru regiune, în special a importurilor de resurse energetice. Or, anume capacitatea sau posibilitatea de a importa resurse energetice, practic, fără a plăti pentru ele oferă posibilitatea multor întreprinderi industriale să fie competitive pe piaţa Uniunii Europene. De aceea, sunt importante ambele pieţe, atât Uniunea Europeană, cât şi Federaţia Rusă. Una este importantă pentru exporturi, alta este importantă pentru importuri. Însă implementarea Acordului de Asociere în niciun caz nu va priva regiunea transnistreană de piaţa Federaţiei Ruse. Este mai mult o decizie politică şi aici cred că şi autorităţile din regiunea transnistreană sunt într-o situaţie extrem de dificilă, pentru că economia este menţinută pe linia de plutire în exclusivitate datorită suportului din partea Federaţiei Ruse, estimat la circa un miliard de dolari pe an. De aceea, practic, autorităţile din regiune sunt puse între ciocan şi nicovală: pe de o parte, acestea trebuie cumva să implementeze Acordul de Asociere pentru a menţine piaţa Uniunii Europene, pe de altă parte, trebuie să menţină şi relaţii bune cu Federaţia Rusă pentru a rămâne pe linia de plutire. Este o situaţie foarte-foarte dificilă. Probabil, aceasta şi explică de ce până la moment, în pofida interesului economic, încă nu s-a găsit o formulă de implementare a Acordului de Asociere în regiune.”
Europa Liberă: Totuşi, acum ceva timp, am avut un anunţ la Tiraspol care spunea că ar fi existat o înţelegere cu Bruxellesul privind neimpozitarea în anul viitor a agenţilor economici din regiunea transnistreană conform noilor taxe, ar fi fost vorba de continuarea preferinţelor comerciale autonome. Credeţi că există totuşi o perspectivă de implementare a DCFTA, a Acordului de Liber Schimb în regiunea transnistreană? E un subiect la care nici Chişinăul, nici Bruxellesul până acum nu s-au referit, motiv pentru care există loc de speculaţii. Dumneavoastră ce ştiţi la subiectul respectiv?
Adrian Lupușor: „Eu cred că aceste semnale exact se încadrează în ceea ce am spus anterior. Autorităţile din regiune caută posibilităţi să identifice o formulă pentru a implementa prevederile Acordului de Asociere, în special capitolul V cu privire la DCFTA, pentru a face faţă intereselor exportatorilor. Şi aceste semnale, care vin din regiunea transnistreană, ne vorbesc despre faptul că există mari şanse să se găsească această formulă de implementare a DCFTA. Eu nu cred că este vorba, pur şi simplu, de extinderea preferinţelor comerciale autonome, eu cred că este vorba de o formulă de compromis, de implementare a DCFTA, fără a numi aceasta ca DCFTA, pentru a evita termenii sensibili politici. Eu cred că este o formulă foarte bună şi, de fapt, se încadrează şi în recomandările noastre, ale Expert-Grup, într-un studiu recent, în care ziceam că autorităţile din regiune împreună cu Bruxellesul şi Chişinăul trebuie să ajungă la un consens de implementare a prevederilor minime ale DCFTA şi nu neapărat să numească acest lucru ca DCFTA sau Acord de Asociere. Dar, cel puţin, să se focuseze pe aspectele tehnice legate de regulile de origine, legate de politica comercială, de colaborarea între autorităţile de pe ambele maluri ale Nistrului. Şi aparent sunt semnale că la un asemenea consens se va ajunge.”
Europa Liberă: În ceea ce priveşte anul 2016, am văzut că la Tiraspol a fost elaborat un proiect de buget cu un deficit de 46 la sută, chiar mai mare decât în 2015. Pe de altă parte, am avut şi schimbări pe plan politic. Şi 2016 urmează să fie un an electoral, va fi ales liderul regiunii. Din punct de vedere economic, prefigurează acest an o ieşire din criză sau avem o stagnare, sau o înrăutăţire? Cum vedeţi dumneavoastră lucrurile?
Adrian Lupușor: „Foarte mult depinde de implementarea prevederilor DCFTA. Dacă se va ajunge la un anumit compromis, la un anumit consens, atunci am putea să ne aşteptăm şi la o creştere economică pentru regiune în anul viitor de circa 4-5 la sută. Însă dacă autorităţile din regiune vor continua să denunţe prevederile acordului, nu este exclusă continuarea comprimării economiei regiunii cu încă 10 la sută. De aceea, foarte mult depinde de deschiderea autorităţilor din regiune pentru implementarea prevederilor minime din DCFTA. Eu rămân optimist moderat, cred că se va ajunge la acest consens şi am putea vedea anumite cifre pozitive în anul viitor. Pozitive moderate, însă, cel puţin, dacă se vor implementa aceste prevederi minime DCFTA, nu văd premise să scadă şi mai mult economia, pentru că în 2015 scăderea a fost destul de dramatică şi nu prea este loc de a mai scădea. Economia a coborât la un nivel foarte jos şi, conform legilor economice, ar trebui să avem o relansare moderată în 2016. De altfel, exact cum şi pentru economia de pe malul drept al Nistrului, exact acelaşi lucru, anticipăm o relansare economică moderată în 2016.”
Europa Liberă: Analistul economic de la Chișinău Adrian Lupușor a răspuns întrebărilor Linei Grâu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
