Declarația de integritate pe propria responsabilitate, semnată duminică de cei care urmau să fie membri unui guvern Sturza, este un gest de transparență, expresia intenției de a face politică „altfel” – după cum declara fostul premier desemnat. Nu este însă nici pe departe „cutuma” despre care vorbea acelaşi Ion Sturza. Ce aduce nou declarația și cum ar putea deveni din intenție, obligație?
Premierul desemnat Ion Sturza a prezentat drept o premieră pentru politica moldovenească semnarea de către pretendenții la fotoliile de miniştri a declaraţiei de integritate pe proprie răspundere. Asumându-şi acest document, candidaţii, între altele, au dat asigurări că au cazierele juridic şi fiscal curate, nu au comis acte de corupţie, nu au fost implicaţi în cazuri de trafic de influenţă şi nu au colaborat cu serviciile speciale.
Declaraţia a fost elaborată de un grup de ONG-uri care s-au inspirat din cel mai recent model din România, unde membrii executivului condus de Dacian Cioloş au semnat documente similare. În declaraţia semnată de potenţiala echipă a lui Sturza mai exista un punct referitor la studii. Fiecare candidat a declarat în scris că diplomele de studii sunt autentice, iar instituţiile de învăţământ sunt recunoscute în ţară şi peste hotare. E lesne de presupus că acest punct pornește de la experiența recentă legată de actele de studii ale premierului Chiril Gaburici.
La nevoie, susţine Nadejda Hriptievschi, directoare de programe la Centrul de Resurse Juridice din Moldova, documentul poate avea şi putere juridică. Experta aduce şi un exemplu:
„Un om simplu, care solicită asistenţă juridică garantată de stat, declară pe propria răspundere că nu are venituri mai mari de suma X. În cazul în care se descoperă că omul, de fapt, are venituri suficiente, atunci poate fi anulat contractul prin intermediul căruia a fost desemnat avocatul pentru el. În ce privește declarația de integritate, aceasta are un rol juridic, dar mai mult politic și moral. Dacă ulterior s-ar fi depistat că declarațiile au fost mincinoase, prim-ministrul ar fi putut solicita revocarea miniştrilor din funcţie pe motiv că aceştia nu corespund criteriilor respective de integritate.”
De asemenea, continuă experta, o declaraţie de integritate semnată de un funcţionar corupt, poate fi considerată şi o probă în cadrul dosarelor examinate de Comisia Naţională de Integritate, funcţionarul riscând să fie acuzat de fals în declaraţii publice.
Reprezentanţii ONG-urilor care au elaborat acest document nu au mizat neapărat pe tragerea la răspundere administrativă sau penală a pretendenţilor la fotoliile de miniştri. Mai degrabă, explică directoarea Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc, a fost un exerciţiu de integritate morală care speră să fie luat în serios de viitorii candidaţi:
„Politicienii noştri într-un fel destul de cinic spun: „nu eşti prins, nu eşti hoţ” (Не пойман, не вор – traducere din rusă n.a.). Din această cauză ei şi-au deteriorat imaginea şi nu au parte de susţinere în politicile pe care le promovează. Tocmai din acest motiv am venit cu ideea de a crea un model de declaraţie de integritate, pe care să o propunem guvernanţilor să o semneze. Sigur că nu există o garanţie că toţi guvernanţii vor dori să subsemneze astfel de declaraţii. Mai mult ca atât, Dl Sturza a avut parte de mai multe refuzuri. Dar mă gândesc că dacă se va stabili aşa o tradiţie, ar exista mult mai multă credibilitate din partea societăţii civile”.
Ultimul Barometru al Opiniei Publice sugera că nouă din zece moldoveni nu ar avea încredere în politicieni. În aceste condiţii, crede directorul Centrului de Investigaţii Sociologice CBS-Axa, Ion Jigău, există riscul ca îndrăzneala candidaţilor la funcţia de ministru de a semna o declaraţie de integritate pe propria răspundere să fie tratată cu o mare doză de scepticism:
„Poate pe viitor va costa ceva. Trebuie să se schimbe, de fapt, atitudinea oamenilor care acum este foarte pesimistă faţă de politicienii noştri, exprimată prin pierderea încrederii, dar această atitudine trebuie să se schimbe, în sensul pozitiv al cuvântului, spre mai bine. Oamenii trebuie să simtă că politicienii încep să se ţină de cuvânt, fiindcă până acum ei vorbeau una, gândeau alta şi făceau cu totul altceva.”
Indiferent dacă membrii viitorului cabinet de miniştri vor accepta sau nu să semneze declaraţii de integritate pe propria răspundere, aşa cum se arată încrezător premierul desemnat, iniţiativa sa e ca şi o pastilă de optimism, opinează Ion Jigău. Şi asta pentru că a încercat să facă loc bunului simţ în politica moldovenească puternic afectată de avariţie.
