Republica Moldova se pregăteşte se intre în a doua rundă de sărbători. Cu o zi înainte de Ajunul de Crăciun pe stil vechi, pe care-l ţine majoritatea populaţiei, cete de copiii şi tineri din diferite localităţi din ţară s-au adunat la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală la un festival al colindelor.
Sărbătoarea de la Muzeul Național de Etnografie şi Istorie Naturală a fost fragmentată în secvențe şi depozitată, ca fluturii în insectar, în telefoane mobile şi tablete. Nimeni nu s-a putut abține de la selfiuri şi poze de grup în mijlocul invaziei de port popular.
În centrul colindătorilor veniţi la festival, cu o tobă în mâini, Melolivia Vasilievici de la Ruseştii Vechi, Ialoveni, așteaptă rândul să intre în scenă. Spune că-i plac tradițiile de iarnă, doar că ea, la cei 13 ani, e cam mare ca să umble de-a colinda.
„Se duc la Ruseștii Vechi foarte mulţi şi colindă. Chiar dacă sunt mare, păstrez tradițiile şi obiceiurile. Până la 12 ani se duc. Se dus şi până la 20 de ani dar mai rar”.
La Ruseşti, ca în majoritatea satelor din Republica Moldova, copii merg până la prânz pe la casele oamenilor, iar cei mai mari spre seară. Cetele sunt însă de la an la an mai puţine, iar intensitatea sărbătorii de altă dată s-a redus, spune Pavel Balaur, conducătorul ansamblului „Floare de cireş” din Ruseştii Noi.
„Am fost cu aceste colinde şi de Anul Nou am colindat prin sat şi încercăm să le prezentăm şi la acest festival”.
Festival de colinde la Chișinău
Europa Liberă: Dar acum copii, tinerii mai merg de-a colinda ca pe vremuri?
„Ştiţi nu mai merg cum mergeam pe vremea noastră, dar încercăm să aducem tradițiile înapoi, încercăm să le reînviem, să ne amintim acele tradiții, acele obiceiuri, colindele vechi”.
Europa Liberă: La Ruseștii Noi se colindă pentru bani sau pentru altceva?
„Nu, cred că nu pentru bani, dar să zicem că şi pentru bani, că în timpul de faţă se bucură copii şi de banul acela. N-ar fi de dorit pentru bani, dar să păstreze tradițiile”.
Preotul Nicolae Ciobanu, consilierul cultural al Mitropoliei Moldovei şi inițiatorul festivalului, crede că asemenea evenimente au menirea să promoveze tradițiile de Crăciun, iar copii şi tinerii din diferite localități pot interacționa şi face schimb de idei, de bune practici.
„Să recunoaştem noi pierdem astăzi din aceste tradiții frumoase. Lumea nu prea colindă, deşi prin sate se mai obișnuiește ca lumea să meargă, copilașii mai ales, să meargă cu colinde. Colindul nici într-un caz nu ar trebui să dispară, fiindcă prin aceasta ne unim într-un gând bun să lăudăm sărbătoarea împărătească a Naşterii lui Hristos şi, aşa cum îmi place să spun, deschidem inima ca Hristos să se nască în inima şi sufletul nostru”.
Cântăreaţa de muzică populară Zinaida Bolboceanu, membră a juriului, a spus că acum este important ca oamenii să nu se limiteze la colindele învățate de la televizor, dar să valorifice folclorul local. Potrivit ei, în ultimii ani nu se mai merge aşa de mult pe la case, iar cetele merg pe la casele celora care i-au invitat ori merg la organizații.
„Vreau să vă zic că eu sărbătoresc de două ori [Crăciunul] şi chiar nu-mi încurcă. Sărbătoresc odată acasă cu copiii care-mi vin în vacanță, pentru că suntem mai tineri, iar pe vechi plec la mama. Noi nu putem să impunem unei părți bune a populației țării să sărbătorească pe stilul nou, pentru că aşa au luat din părinți. Lucrurile vrem noi nu vrem ele se schimbă, noi nu putem să oprim mersul timpului”.
Un alt colindător Ion Adam din satul Pârjolteni, Călăraşi, student la teologie, crede că nu atât serbarea pe stil nou şi pe vechi a Crăciunului îi zăpăcește pe oameni, cât marcarea trecerii dintre ani înaintea Nașterii Domnului. Tânărul se declară convins că valorificarea tradițiilor şi perpetuarea lor ar fi de mare folos în condițiile în care Republica Moldova de ani buni îşi caută identitatea.
