Bună ziua, dragi ascultători. Sunt Lina Grâu și va prezint, astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Germania și-a anunțat prioritățile pentru președinția din acest an a OSCE – conflictul din estul Ucrainei, Orientul Mijlociu și combaterea terorismului. Administrația de la Tiraspol caută metode noi de a face față crizei economice. Bugetul pe 2016 urmează să intre în câteva zile în discuția noii componențe a Sovietului suprem de la Tiraspol, spune politologul și deputatul Andrei Safonov. O săptămână agitată la Chișinău din cauza desemnării candidaturii la funcția de prim-ministru, explicată de analistul politic Igor Munteanu. Iar comentatorul serviciului rusesc al Europei Libere, Vitali Portnikov, explică cum se vede din afară situația din Republica Moldova. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Conflictul din estul Ucrainei a fost menționat de ministrul de Externe al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, ca fiind una dintre cele mai mari provocări pentru OSCE în 2016, an în care Berlinul va deține președinția organizației. În cadrul unei eveniment organizat joi la sediul central al OSCE de la Viena, Steinmeier a prezentat prioritățile președinției germane a organizației. Potrivit lui, în cazul Ucrainei „nu avem nevoie de un dialog de dragul dialogului, ci de un dialog care nu ar acoperi violarea obligațiilor centrale ale OSCE, precum cele legate de anexarea Crimeii”. Ministrul german de Externe a mai adăugat că „nu există alternative pentru procesul de la Minsk care vizează găsirea unei soluții pentru criza din interiorul și din jurul Ucrainei”. Steinmeier a mai chemat la „reconstruirea încrederii” dintre membrii OSCE, inclusiv Rusia. În centrul atenției organizației vor continua să rămână și crizele de securitate din zona mediteraneană și din Orientul Mijlociu, precum și provocările legate de combaterea terorismului.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a spus că țara sa este gata să reia alimentarea cu curent electric a peninsulei Crimeea după pene de curent grave care durează de mai bine de o lună, dar numai dacă regiunea anexată de Rusia revine în componența Ucrainei. „Suntem gata să livrăm din nou curent unei Crimei ucrainene. Putem să vă conectăm, dacă vreți. Dacă nu, vom aștepta până la refacerea suveranității ucrainene asupra Crimeii”, a spus Poroșenko joi la conferința sa de presă anuală. Rusia a refuzat condițiile ucrainene pentru înnoirea unui contract privind curentul electric, expirat la 1 ianuarie.
Rusia spune că va înființa trei noi divizii militare pe flancul ei vestic anul acesta și va pune în stare operațională cinci regimente de rachete nucleare strategice. Anunțul a fost făcut marți, 12 ianuarie, de ministrul apărării, Serghei Șoigu. El a mai spus că este de asemenea necesară îmbunătățirea infrastructurii de susținere a forțelor nucleare ale Rusiei, mai ales bazele submarinelor strategice și ale bombardierelor cu rază lungă de acțiune. Șoigu nu a explicat de ce este nevoie de asemenea măsuri.
Rusia trebuie să respecte acordurile de pace de la Minsk și să oprească sprijinul acordat separatiștilor din estul Ucrainei - acesta a fost mesajul președintelui american Barack Obama, în cursul discuției telefonice pe care a avut-o miercuri cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit Casei Albe, Obama a mai spus că următorul pas, pe calea soluționării crizei din Ucraina, este organizarea de alegeri în Donbas. Ucraina și guvernele occidentale acuză Rusia că se amestecă activ în criza separatistă din estul Ucrainei, acuzație respinsă consecvent de Moscova.
Prima ședință plenară din acest an a Sovietului suprem, legislativul regiunii transnistrene, va avea loc pe 20 ianuarie, ședință în cadrul căreia se va examina în prima lectură proiectul de buget, elaborat în acest an cu un deficit de 46 la sută. Veniturile acestuia sunt estimate la 2,3 miliarde de ruble transnistrene, în timp ce sunt planificate cheltuieli de 4,7 miliarde ruble. În pofida deficitului bugetar imens, documentul prevede majorarea în 2016 a salariilor cu 5 la sută și a pensiilor – cu 4 la sută. Nivelul inflației este estimat la 2 la sută.
Inspecția cu privire la protejarea secretului de stat de pe lângă liderul regiunii transnistrene a decis că desecretizeze o parte din informațiile cu privire la volumul de bani colectați în contul special pentru achitarea consumului de gaze, precum și cu privire la modul de cheltuire a acestor bani. Nu se știe cu precizie despre ce sume ar fi vorba, dar este cunoscut faptul că Transnistria nu achită pentru gazele pe care le primește din Federația Rusă, iar consumatorii de acolo plătesc tarife care sunt sub prețul pe de achiziție. Datoriile sunt puse de Gazprom pe contul Republicii Moldova. La sfârșitul anului 2015, potrivit datelor Ministerului Economiei de la Chișinău, citate de publicația Mold-street, datoria Republicii Moldova la gaze era de 6,1 miliarde dolari, dintre care doar 780 milioane sunt datoriile malului drept. Consumatorii de pe malul drept achită la zi facturile curente. Transnistria datorează furnizorului rus 5,4 miliarde dolari.
În cadrul unei întâlniri cu oameni de afaceri, Evgheni Șevciuk a semnat un decret prin care anulează în 2016 toate controalele persoanelor fizice și juridice care au activități de antreprenoriat. „În pofida unor condiții extrem de dure, întreprinderile mici și mijlocii lucrează și asigură locuri de muncă cetățenilor noștri. Dacă vom acționa împreună, vom avea succes”, a mai spus Evgheni Șevciuk.
Prețul petrolului a scăzut la un nivel minim record în ultimii 12 ani, ajungând la circa 30 de dolari barilul. De la începutul anului, petrolul s-a ieftinit cu 20% ca urmare a turbulențelor financiare din China, al doilea consumator mondial de țiței, dar și a excedentului de petrol de pe piață. Ca urmare a crizei de pe piața petrolieră, Rusia a anunțat reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare.
***
Europa Liberă: Fiecare început de an vine cu o nouă speranță, noi planuri și noi gânduri pentru viitor. Cu ce gânduri au pornit în 2016 locuitorii regiunii transnistrene? Corespondenții noștri de la Tiraspol și Bender au discutat cu oameni întâlniți întâmplător în stradă:
Ждем всего самого наилучшего. Чтобы было здоровья, благополучия и мира на нашей земле.
От нашего мнения ничего не зависит. Есть страны, которые регулируют происходящее… Ожидания свободного передвижения опять же, которое сейчас ограничивают, обещали вроде Украина там… с номерами еще что-то не определились… Стабильности. Все как обычно, все, чего хотят остальные, ничего нового.
Всем нам стабильности в нашем Приднестровье, так, чтобы жилось нам… Работали предприятия и работали люди. Отношения со всеми строить хорошие.
Стабильности какой-то, экономической хотя бы. Хотя бы не хуже, чем в прошлом году. Плюс мира. Этого достаточно.
Жду, конечно, больших перемен.
Ну, наверное, больше всего жду, чтоб появилась какая-то стабильность.
Всем благополучия, моей семье в первую очередь и всем остальным. Наше Приднестровье чтоб развивалось, немного блокаду сняли. Это зависит от международной обстановки, в первую очередь, Украины, Молдовы.
Я думаю, чтоб работу найти самое главное. По поводу выходных – отдыхать нужно, отдыхать нужно достаточно, чем свежее организм, тем лучше бдительность. У нас сейчас нет возможности куда-то ездить, проводить время с семьей.
Праздники я провел вообще не здесь, а ездил к себе на родину, на Украину, к бабушке с дедушкой.
Не знаю, я сам без работы, ищу работу. Не знаю, думаю паспорт сделать российский через знакомых и уехать отсюда.
Europa Liberă: Gânduri ale locuitorilor din stânga Nistrului la început de 2016, culese de corespondenții noștri la Tiraspol și Bender.
***
Europa Liberă: Am văzut cu ce gânduri intră în 2016 locuitorii regiunii transnistrene. Pentru administrația de la Tiraspol noul an a început însă cu vechile griji – criza economică simțită deosebit de grav anul trecut va constitui o provocare și pentru acest an, chiar dacă în ultimele luni executivul a reușit să achite parțial datoriile la pensii acumulate în 2015. Securitatea economică este considerată la Tiraspol provocarea numărul unu, iar administrația consideră că anul 2016 va veni cu noi constrângeri care vor avea tendința de a influența negativ economia și vor exercita presiuni asupra sferei sociale.
Săptămâna trecută subiectul a fost discutat în cadrul Consiliului de securitate de la Tiraspol. Liderul regiunii, Evgheni Șevciuk, a menționat că timp de patru ani administrația a reușit să controleze creșterea prețurilor și să mențină un curs stabil al monedei locale, al rublei transnistrene, ceea ce a permis menținerea nivelului veniturilor populației, chiar dacă în statele din regiune situația a degradat continuu.
Șevciuk a subliniat însă că, citez, „gravitația economică a proceselor care au loc demonstrează dependența economiei transnistrene și în mod sigur va schimba situația economică în Transnistria în viitorul apropiat, exercitând presiuni asupra sferei sociale”.
Măsurile de contracarare a tendințelor negative din plan regional și global vor fi elaborare de o Celulă anticriză care urmează să fie creată de executivul de la Tiraspol, celulă unde vor lucra reprezentanți ai puterii executive și legislative, dar și reprezentanți ai facultății de economie de la universitate și ai camerei de comerț și industrie de la Tiraspol. Vor avea loc și discuții cu agenții economici.
Tiraspolul consideră că, pe lângă turbulențele globale din marile economii, una din cele mai mari amenințări la adresa securității sale economice este controlul mixt moldo-ucrainean, vamal și de grăniceri, care ar urma să fie instituit la frontieră, inițial la punctul de trecere Cuciurgan, iar apoi și la alte puncte de pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Responsabila de dezvoltarea economică a regiunii, Alevtina Slincenko, spune că taxele vamale ar putea ajunge nu în bugetul Transnistriei, ci în cel al Republicii Moldova, iar valoarea pierderilor ar putea fi între 3 și 30 milioane de dolari.
Un alt factor de risc este și în comerțul întreprinderilor transnistrene cu Rusia, spune responsabila de la Tiraspol:
Alevtina Slincenko: „În legătură cu intrarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană, Federația Rusă a introdus taxe vamale la unele mărfuri care provin din Ucraina, iar la altele a instituit embargou. Ucraina a adoptat măsuri simetrice la restricționarea importurilor de mărfuri rusești pe teritoriul său. Potrivit estimărilor noastre, aceste circumstanțe ar putea crea dificultăți la exportul mărfurilor în Rusia și la importul din Federația Rusă prin Ucraina.”
Îngrijorări trezesc și perspectivele domeniilor electroenergetic și de produse din metal – domenii în care activează doi dintre cei mai mari plătitori la bugetul Transnistriei – uzina metalurgică de la Râbnița și centrala electrică de la Cuciurgan. Producătorul de curent electric ar putea pierde piața moldovenească, singura pe care livrează în prezent, și asta, pentru că din 1 aprilie autoritățile ucrainene planifică să reia exportul de curent electric în Republica Moldova, curent care este mai ieftin decât cel produs în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Bugetarii transnistreni au fost anunțați că salariul pentru luna decembrie va fi achitat în proporție de sută la sută. Acest lucru se întâmplă pentru prima dată după martie anul trecut, de când plățile salariale și pensiile au fost achitate doar în proporție de 70 la sută. Restanțele acumulate au fost parțial achitate la sfârșitul anului, însă bugetul încă mai are datorii la salarii de 303 milioane ruble, puțin sub 30 milioane de dolari. S-au format datorii mari, de peste 190 milioane ruble, și la alte capitole sociale, cum ar fi procurarea de medicamente și alimente.
Acoperirea acestor restanțe este prevăzută în proiectul de buget pentru acest an, care ar urma să fie examinat de Sovietul suprem. Proiectul prevede venituri de 1,5 miliarde ruble și cheltuieli mai mult decât duble – 3,3 miliarde ruble.
Dacă va fi adoptat documentul în forma actuală și cum va putea fi acoperit acest deficit bugetar imens – l-am întrebat pe politologul Andrei Safonov, care a obținut un mandat de deputat în Sovietul Suprem de la Tiraspol la alegerile generale care au avut loc în regiune la sfârșitul lunii noiembrie.
Europa Liberă: Cum vedeți anul 2016 pentru regiunea transnistreană? Situația nu este deloc simplă din punct de vedere economic, în plan politic vor avea loc pregătiri pentru alegerea liderului de la Tiraspol, iar judecând după evenimentele de la sfârșitul anului trecut confruntarea ar putea fi una destul de dură. Cum va fi 2016 pentru Transnistria?
Andrei Safonov: „Din punctul meu de vedere, aici trebuie subliniate câteva momente. În primul rând, este deja clar că se va păstra o situație economică dificilă. Aceasta, din cauza scăderii producției, lucru despre care s-a mai anunțat și oficial din când în când și, indiscutabil, din cauza condițiilor deloc simple ale activității economice externe ale Transnistriei.
În al doilea rând, acest an va fi unul foarte intens în plan politic, pentru că sunt planificate și ar trebui să aibă loc conform constituției alegeri ale președintelui republicii moldovenești nistrene. Acestea vor avea loc la sfârșitul anului.
Iar al treilea aspect, și cel mai complicat, va fi protecția socială a populației. Dacă va fi îndeplinit acest punct, lucru foarte dificil în condițiile deficitului bugetar actual, atunci se poate considera că Transnistria a făcut unii pași mici în direcția ieșirii din criză.”
Europa Liberă: Anul 2016 Sovietul suprem nou ales îl va începe cu discuții pe marginea bugetului. Cum vor fi aceste discuții? Știm că deficitul bugetar este unul foarte mare. Cum poate fi în general acoperit un astfel de deficit?
Andrei Safonov: „Îmi pot spune doar punctul meu personal de vedere, pentru că exact în această perioadă Sovietul suprem duce un lucru intens pe marginea bugetului. Ideea este că economiștii calculează toate variantele, iar pentru a face acest lucru cu o eficiență maximă trebuie să fie foarte clar care sunt sursele veniturilor și care la modul concret sunt resursele financiare de care dispune Transnistria.
Din punctul meu de vedere, pentru a lucra mai eficient pe buget, trebuie să știm câte venituri sunt - și din partea întreprinderilor, și încasările provenind din partea unor firme și organizații mari. Trebuie să vedem și cum lucrează diversele fonduri extrabugetare , câți bani intră acolo și așa mai departe.
Mai este o nuanță foarte importantă. Atunci când vorbim despre bugetul pentru anul 2016, sunt două aspecte care trebuie să fie prioritare. Primul este că trebuie îndeplinite toate obligațiile sociale față de oameni, iar al doilea – trebuie să fie foarte clare sursele de acoperire a acestor cheltuieli. Desigur că putem conta pe un ajutor financiar din afară, dacă e să ne referim la Federația Rusă, dar pentru o dezvoltare statală de succes trebuie create condiții pentru ca Transnistria, la fel ca și alte țări, să câștige ea însăși bani. În orice caz, trebuie depuse eforturi pentru ca veniturile să fie mai mari decât înainte. Este foarte greu de făcut asta, dar o altă cale nu există.”
Europa Liberă: Exact în acest context, ne amintim, la sfârșitul anului trecut a existat o discuție foarte dură dintre puterea executivă și agenții economici. Au fost formulate acuzații legate de faptul că agenții economici nu-și onorează obligațiile, nu plătesc suficiente impozite, că banii pleacă în off-shoruri și așa mai departe. Această discuție în contradictoriu va continua, sau se va ajunge totuși la un compromis dintre cele două tabere?
Andrei Safonov: „Ideea este că toată activitatea economică a agenților economici din Transnistria – a întreprinderilor, a firmelor și organizațiilor – este destul de transparentă și acele încasări fiscale care au venit din partea acestora constituie sume destul de mari. Aici nu cred că pot exista altfel de interpretări.
Altceva este că trebuie să vedem cum, de fapt, s-au cheltuit până acum banii care erau acumulați. După cum se știe, în Transnistria au fost secretizate un șir de structuri, precum Fondul de stabilizare, contul special de acumulare a plăților pentru gaze și altele.
Din punctul meu de vedere, acestea trebuie desecretizate. Cu excepția unor momente foarte specifice care țin de secretul de stat, militar sau alte capitole protejate de lege, cum ar fi de exemplu cheltuielile de apărare, lucruri care trebuie examinate în detaliu și care nu trebuie arătate public, restul de capitole trebuie să fie la fel de deschise cum erau pe timpul precedentului președinte, Igor Smirnov, când niciun fel de fonduri de stabilizare, conturi speciale și alte organizații și structuri nu erau secretizate. Iată de ce trebuie să facem pur și simplu totul transparent și atunci eficiența folosirii banilor publici desigur că va crește.”
Europa Liberă: Săptămâna trecută s-a anunțat că va fi desecretizat contul special de acumulare a plăților pentru gaze. Însăși faptul că a fost secretizat până acum ridică suspiciuni logice legate de faptul că cel mai probabil banii erau cheltuiți nu neapărat corect și nu neapărat în interesul public.
Andrei Safonov: „În primul rând, trebuie să subliniez faptul că nu este vorba despre desecretizarea totală, ci de una parțială a contului special pentru acumularea plăților pentru gaze. Până nu va vedea clar toată lumea - și deputații, și reprezentanții societății – câți bani și pentru ce s-au cheltuit, afirmații categorice nu se pot face.
Dar, indiscutabil, este absolut incorect ceea ce se întâmpla până acum, când capitole de cheltuieli care aparent ar fi fost obligatoriu să fie publice pentru toată lumea din anumite motive erau închise. Este absolut incorect, pentru că faptul în sine creează teren pentru greșeli și abuzuri de tot felul. Pentru a exclude aceste lucruri și pentru ca să nu existe niciun fel de acuzații trebuie pur și simplu făcute lucrurile transparent.”
Europa Liberă: La sfârșitul acestui an vor avea lor alegeri ale liderului Transnistriei. Cel mai probabil Evgheni Șevciuk va avea un contracandidat din partea Partidului Obnovlenie, partid care se știe că este foarte apropiat de structurile Sheriff-ului. Cum vor fi aceste alegeri? Cât de liniștit vor decurge acestea? Sau, din nou, vom asista la o confruntare dură, așa cum a fost la sfârșitul anului trecut?
Andrei Safonov: „Dacă e să facem abstracție de persoane și de apartenența politică și de partid a posibililor candidați, pentru că deocamdată e devreme să se discute aceste aspecte, eu aș menționa că, de facto, din partea actualului președinte această campanie electorală deja se poate spune că a început. Ar fi vorba în primul rând de semnarea unei serii de decrete mai mult sau mai puțin liberale, care copie în mare inițiativele înaintate anterior de Sovietul suprem, dar care nu erau puse pe rol.
Este vorba și despre desecretizarea parțială a contului special pentru acumularea plăților la gaze – este adevărat că acest lucru nu s-a făcut prin decretul lui Evgheni Șevciuk, dar este evident că fără o decizie venind de la el acest lucru nu s-ar fi făcut. Este vorba și despre decizia de încetare în 2016 a controalelor la agenții economici, la întreprinderi și organizații. Ideea este că aceste lucruri se puteau face și anterior – de pe urma acestor controale oamenii și organizațiile se sufocau deja. Și cred că dacă nu ar fi fost rezultatele alegerilor în Sovietul suprem din 29 noiembrie, care au adus un eșec adepților lui Șevciuk, astfel de decizii nici nu ar fi urmat. Bineînțeles că Evgheni Șevciuk face acest lucru pentru a-și consolida pozițiile politice.
Și în acest context se impune întrebarea – în ce măsură în general anul alegerilor prezidențiale și divergențele existențe vor contribui la o activitate normală a Sovietului suprem, a executivului și a președintelui? Mi-aș dori foarte mult ca să se lucreze totuși de comun acord, pentru că în caz contrar Transnistria nu va putea ieși din criză. Această criză, după cum spuneam, poartă și un caracter intern și simultan a crescut și presiunea asupra Transnistriei din afară. Așa că toată lumea – și politicienii, și ramurile puterii – trebuie să țină minte faptul că niciun fel de contradicții din interiorul Transnistriei nu ar trebui să împiedice consolidarea în raport cu riscurile și provocările din afară.”
Europa Liberă: Recent, ministrul de Externe al Germaniei a prezentat prioritățile președinției germane a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, OSCE. Aveți careva așteptări legate de procesul de negocieri, de faptul că președinția OSCE a trecut la Germania? Și cum vedeți relația cu Chișinăul în acest an?
Andrei Safonov: „Indiscutabil că Germania este o voce importantă în Uniunea Europeană și trebuie tratată ca atare. Altceva este că în fața președinției germane a OSCE va apărea aceeași întrebare ca și în fața oricărei alte țări, mari sau mici. Pe ziua de azi, și în Moldova, și în Transnistria situația este dictată de perspective electorale și pre-electorale, are loc o reformatare a forțelor politice, o regrupare a acestora, se schimbă poziționarea acestora și acest lucru, bineînțeles, va împiedica orice procese de negocieri și cu atât mai mult obținerea unor înțelegeri politice sau de altă natură.
În ceea ce privește argumentele mai importante, eu aș spune că există și contradicții care încă nu sunt depășite. După cum se știe, Chișinăul continuă să rămână fidel integrării europene, iar Tiraspolul stă pe platforma proiectului integraționist eurasiatic. Vreun proiect de compromis, care să combine ambele cursuri, nu a apărut până acum și nu există deocamdată nicio premisă care să ne permită să credem că astfel de compromisuri ar putea fi elaborate. Iată de ce cred că procesul de negocieri va merge la fel de greu ca și până în prezent. Altceva este că acest lucru nu ar trebui să împiedice soluționarea chestiunilor economice și sociale.
În plus vreau să subliniez - și este punctul meu personal de vedere – trebuie să consolidăm pacea în Zona de securitate de pe Nistru. Pe fundalul evenimentelor îngrijorătoare care au loc în general în sud-vestul fostei Uniuni sovietice, dacă e să ne referim la Ucraina, atunci Moldova și Transnistria trebuie să arată un exemplu că se poate ajunge la niște înțelegeri în pofida celor mai acute contradicții politice și să lichideze pericolul unui nou conflict armat. Acest lucru mi se pare acum cel mai important.
Iar contacte de lucru în mod sigur vor exista și pe linia grupurilor de experți, lucru despre care au vorbit și reprezentanții Chișinăului, și cei ai Tiraspolului. Este puțin probabil ca cineva să se apuce să dea peste cap mecanismul existent acum.”
Europa Liberă: Cum vedeți relațiile cu Ucraina? Știm că în Ucraina a intrat în vigoare Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pe de altă parte relațiile economice cu Rusia s-au înrăutățit, fiind introduse noi taxe și restricții în comerț. Transnistria economic este mai mult legată de Uniunea Europeană, iar politic – de Rusia. Cum vedeți relația cu Ucraina din această perspectivă?
Andrei Safonov: „În Transnistria a fost format un nou executiv acum și desigur că ar fi logic să ne așteptăm – este, iarăși, punctul meu de vedere – ca pe linia ministerului de externe, poate și a altor departamente, să fie elaborat un complex de măsuri pentru soluționarea cu Ucraina a tuturor chestiunilor care pot fi considerate discutabile sau pentru eliminarea măcar a unei părți a contradicțiilor care există acum.
Desigur că, la modul obiectiv, Transnistria s-a pomenit cumva într-o situație de ostatic în condițiile contradicțiilor dintre Moscova oficială și Kievul oficial. Dar, din altă perspectivă, având în vedere că aici locuiesc și mulți ucraineni, și mulți ruși, aceasta este și un fel de punte dintre Ucraina și Rusia. Și în această calitate Transnistria – sper și cred că acest lucru se va întâmpla – ar putea juca totuși un rol de conciliere. Cel puțin oamenii care locuiesc aici, reprezentanți ai diferitelor naționalități, regretă foarte mult divergențele existente. Și eu cred că este în puterea Transnistriei să înainteze acele inițiative realiste care vor face relațiile cu Kievul mai stabile, mai calme și lipsite de careva excese neașteptate. În orice caz, din partea Transnistriei, în toți anii ei de existență, a existat un singur curs – cel de stabilire a unor relații de bună vecinătate.”
Europa Liberă: Ați ascultat opinia politologului Andrei Safonov, care a devenit deputat în noua componentă a Sovietul Suprem de la Tiraspol.
***
Europa Liberă: La Chișinău a fost o săptămână foarte agitată din cauza desemnării candidaturii la funcția de prim-ministru, funcție vacantă după demiterea pe 29 octombrie a cabinetului condus de unul dintre liderii Partidului Liberal Democrat, Valeriu Streleț.
Joi, preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe şeful administraţiei prezidenţiale Ion Păduraru, drept pretendent la funcţia de premier. Decizia a venit după mai multe zile de proteste şi după ce Partidul Democrat a insistat pe candidatura lui Vlad Plahotniuc, deşi acesta din urmă a fost respins miercuri de preşedinte pentru că nu ar întruni criteriile de integritate.
Vineri însă, pe 15 ianuarie, Ion Păduraru a anunțat că își retrage candidatura, iar în mai puțin de două ore președintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe ministrul tehnologiilor informaționale, Pavel Filip, considerat un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, pentru funcția de premier. Acesta ar urma să ceară Parlamentului votul de învestitură până pe 29 ianuarie. Sâmbătă, 16 ianuarie, Partidul Liberal Democrat a decis să se retragă în opoziție.
Candidatul democraților este contestat de opoziția parlamentară și extraparlamentară, care spune că actuala guvernare este total compromisă și cere alegeri anticipate. Sâmbătă la Chișinău au avut loc ample proteste ale Platformei Demnitate și Adevăr, ale adepților lui Renato Usatîi și ale socialiștilor lui Igor Dodon, unde s-au cerut alegeri anticipate.
Colegii mei Diana Răilean și Iulian Ciocan au încercat să analizeze situaţia la rece alături de Igor Munteanu, fost ambasador în Statele Unite ale Americii, şi director executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul".
Igor Munteanu: „Problema este că în acest moment asistăm la o colizie între nişte „trenuri”. Aceste „trenuri” nu comunică, nu colaborează, iar soluţiile pe care le aduc pentru rezolvarea acestei crize sunt incompatibile. Din acest motiv, scena politică este oarecum în derizoriu, pentru că nu lucrează la construirea unei soluţii de alternativă, ci lucrează la demolarea adversarilor ori rivalilor potenţiali. Aceasta este o mare problemă pentru clasa politică. Toate aceste grupuri politice sunt extrem de absorbite de propriile interese şi de propriile griji de supravieţuire şi mai puţin de grija de a servi interesului public.
Din punct de vedere raţional, alegerile anticipate sunt în acest moment foarte dureroase financiar şi în acelaşi timp sunt proaste pentru interesul general al Republicii Moldova. Instabilitatea politică şi lipsa unui guvern care să fie credibil pentru partenerii occidentali nu vor relua finanţările necesare pentru acoperirea bugetului şi în acelaşi timp nu creează atractivitate pentru investitorii străini, nu oferă instituţiilor din stat posibilitatea de a-şi îndeplini funcţiile.”
Europa Liberă: Dar credeţi, de exemplu, că în cazul unor anticipate sunt şanse ca în politica din Republica Moldova să vină, dacă pot spune aşa, sânge proaspăt, nou?
Igor Munteanu: „Este adevărat că întotdeauna există şanse pentru ca noi fracţiuni sau noi grupuri politice să intre, să penetreze scena politică. Dar, dacă ne uităm totuşi pe sondajele de opinie care s-au făcut în ultimele luni, şansele noilor curente sunt relativ mici. Feţe noi au apărut pe scena politică, mai ales cei care au protestat luni în şir pentru ca să atragă atenţia politicienilor asupra pericolelor de devalizare a băncilor sau de tragere la răspundere a celor care au comis aceste crime.
Pe de altă parte însă există curente politice toxice – Partidul Nostru şi la Partidul Socialiştilor – care, dacă s-ar uni ori dacă ar forma o anumită majoritate politică, cred că ar avea foarte mari şanse de a forma guvernul viitor după alegerile anticipate.
Acele grupuri care s-au pretins actori raţionali din fosta alianţă de guvernare au făcut tot posibilul pentru ca să încâlcească toate socotelile, să se certe, să se şantajeze, să folosească banii acolo unde ar fi trebuit să negocieze ori să ajungă la compromis, astfel încât au făcut, după părerea mea, totul pentru ca să paveze drumul, să elibereze drumul pentru grupurile revanşarde ori grupurile populiste, cele două pe care le-am menţionat. Respectiv, nu au jucat nici măcar în propriile interese şi au adus ţara în pragul alegerilor anticipate pe care nu le doreşte nici populaţia.
Da, există argumentul domnului Dodon şi al lui Usatîi că toată populaţia vrea alegeri anticipate. Populaţia vrea o schimbare, populaţia vrea ca partidele politice să fie responsabile, nu vrea alegeri din nou peste un an după ce au avut loc alegeri anticipate. Fiecare exerciţiu de alegeri parlamentare este un cost suplimentar la buget şi în acelaşi timp un efort pentru populaţie.
Europa Liberă: O analiză a situației de la Chișinău de Igor Munteanu, director executiv al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul.
***
Europa Liberă: Cum sunt văzute ultimele evoluţii politice de la Chişinău de către un analist politic independent din regiune? Colega mea Valentina Ursu a stat de vorba cu Vitali Portnikov, comentatorul serviciului rusesc al Europei Libere (Radio Svoboda):
Europa Liberă: La Chișinău se discută despre începutul nereușit al negocierilor pentru formarea unei coaliții, despre faptul că Moldova, mai mult ca niciodată, are nevoie de stabilitate politică, de guvern și Parlament, de instituții apte de muncă. Cum este văzută peste hotare această criză politică?
Vitali Portnikov: „Nu ne rămâne decât să regretăm că în situația când în Republica Moldova s-a format cea mai favorabilă conjunctură geopolitică din toată istoria țării, elita politică moldovenească dă dovadă de un asemenea egoism și lipsă de perspicacitate. Pentru că anume acum, după victoria Maidanului în Ucraina, a apărut o posibilitate reală pentru a restabili integritatea teritorială a țării, întrucât este clar că noua conducere a Ucrainei niciodată nu va avea față de Transnistria comportamentul pe care l-au avut predecesorii acesteia. Și problema restabilirii integrității teritoriale a Moldovei poate fi, dacă doriți, o problemă la fel de importantă pentru Ucraina precum restabilirea propriei integrități teritoriale.
Eu consider că Republica Moldova a avut mult mai multe șanse nu numai să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, dar și să fie admisă în Uniunea Europeană, șanse mult mai mari decât ale altor republici postsovietice.”
Europa Liberă: Cum se poate lupta consolidat împotriva „clanurilor mafiote de la putere”?
Vitali Portnikov: „Cred că aceasta e o întrebare nu doar pentru noi, ci pentru toată societatea Moldovei, pentru că trebuie elaborate pârghii de control asupra puterii. Este necesar ca cetățenii țării nu doar să vrea să meargă fără de vize în Europa, dar și să trăiască ca în Europa. E necesară munca în comun a guvernelor Moldovei și României pentru a identifica acțiuni care pot accelera integrarea europeană a Moldovei. Însă aceste lucruri pot fi realizate numai în cazul în care va dispărea acel egoism ambițios, pe care îl urmărim la reprezentanții partidelor politice moldovenești în ultimii ani.
Pentru că de fiecare dată apare întrebarea: ce îi divizează pe aceștia? Ce divizează PDM, PLDM, partidul domnului Leancă, PPEM? Viziunile ideologice sau ambițiile personale ale liderilor și patronilor acestora? Despre poziția liberalilor nici nu mai vorbesc, consider că ei au o platformă ideologică care într-adevăr îi deosebește de alte partide pro-europene. Dar și această platformă ideologică putea fi armonizată pentru viitorul european al Moldovei, întrucât eu cred că Republica Moldova este mai bine să se întâlnească cu România în Uniunea Europeană decât să mizeze pe unirea cu România.”
Europa Liberă: Moldova trebuie să caute dușmanii în exterior sau în interior?
Vitali Portnikov: „E clar că influența din extern asupra Moldovei are un impact destul de serios. Rusia face tot posibilul pentru a destabiliza situația politică din țara dumneavoastră, pentru a întări influența forțelor pro-rusești, a partidelor domnilor Dodon și Usatîi.”
Europa Liberă: Dar cu ce scop?
Vitali Portnikov: „Cu scopul de a-și crea propriul pol de influență la hotarul cu Ucraina și Uniunea Europeană. Veți vedea cum se va manifesta aceasta, dacă vor învinge forțele pro-ruse. Țara dumneavoastră va deveni o bază pentru manifestații antieuropene, antieuroatlantice, antiucrainene. Însă, iarăși, majoritatea populației din Moldova nu manifestă asemenea stări de spirit. De aceea și spun că forțele care reprezintă partidele pro-europene trebuie să se consolideze ca să nu admită o asemenea evoluție a lucrurilor. Eu în general nu consider că Uniunea Europeană ar lupta cu Rusia, consider că Rusia luptă cu Uniunea Europeană. Și nu înțeleg rostul acestei lupte din partea Rusiei.”
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, cu acest punct de vedere al lui Vitali Portnikov, comentator al serviciului rusesc al Europei Libere, încheiem emisiunea noastră. Sunt Lina Grâu, vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
