Încearcă Rusia să „cumpere” partide europene, să influențeze referendumuri și în ultimă instanță să provocare noi tensiuni în Uniunea Europeană, dacă nu chiar dezbinarea acesteia ? Acestea par să fie bănuielile agențiilor americane de informații care au primit acum, din partea Congresului, misiunea de a investiga modul în care Rusia s-ar fi implicat, clandestin, în lumea politică europeană. Acuzații similare s-au făcut și în Marea Britanie, cum o sugerează o anchetă pe această temă a cotidianului britanic „Telegraph”.
În Congresul american crește se pare, nervozitatea pe măsură ce se înmulțesc indiciile că Rusia, ca în plin „Război rece”, exploatează disensiunile din sânul țărilor europene pentru a submina și NATO sau pentru a bloca programul american de instalarea a scutului antirachetă în Europa, sau pentru a obține ridicarea sancțiunilor care i-au fost impuse în 2014, după anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea.
Temerile sînt împărtășite la Londra, după cum relatează corespondenții cotidianului Telegraph, care a stat de vorbă cu mai multe surse guvernamentale, care au ținut însă să-și păstreze anonimatul. „Este realmente vorba de un nou Război rece, iar în toată Europa observăm încercările Rusiei de a submina unitatea europeană oriunde se ivește ocazia”, a declarat sursa guvernamentală britanică.
Redacția de la Telegraph a avut acces și la un dosar despre „Tentativele Rusiei de a influența” în care se vorbește despre activitățile Rusiei în Franța, Olanda, Ungaria, Austria și Republica Cehă, ultima considerată de spionii ruși drept „poarta de intrare” în spațiul Schengen de liberă circulație.
Investigația americană va încerca, între altele, să determine în ce măsură Rusia finanțează clandestin partide și organizații neguvernamentale europene în scopul de a încetini sau chiar opri instalarea scutului american antirachetă sau de a submina eforturile țărilor europene de a-și reduce dependența energetică de Rusia.
Nici o sursă oficială, precizează Telegraph, nu a vrut să spună ce partide ar fi putut fi sau sunt finanțate și de Rusia. Jurnaliștii britanici speculează că este vorba de partidele de extremă-dreapta, ca Jobbik în Ungaria, Zorii Aurii în Grecia, Liga Nordului în Intalia si Frontul Național în Franța. Frontul Național este singurul despre care se știe că în 2014 a primit un credit din Rusia de 9 milioane de euro.
Există și indicii serioase că Rusia s-ar amesteca în referendumul din Olanda privind ratificarea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina. Multe din argumentele folosite pentru organizarea referendumului par inspirate de Moscova, au declarat surse anonime cotidianului Telegraph.
Și în Marea Britaniei sunt observate încercări ale propagandei rusești, mai ales prin postul de televiziune Russia Today, de a influența viața politică - fie că este vorba de alegerea noului lider laburist, Jeremy Corbyn, foarte agreat la Moscova, fie că este vorba de referendumul pentru eventuala ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană.
Igor Sutiagin, analist la Institutul Serviciilor Regale Unite, vorbește despre un „război hibrid” dus acum de Rusia, în care forța militară este combinată cu tactica luptei de gherilă și metodele unui „război cibernetic”.
„Campania dusă de Rusia se desfășoară într-o zonă juridică neclară, gris, unde acțiuni clandestine iau forme legale pentru a nu putea fi blocate”, explică Igor Sutiagin, care mai atrage atenția că Rusia profită de cutumele Occidentului, de regulile democrației și de libertatea de expresie.
