Premierul Pavel Filip a inregistrat astazi o performanta greu de egalat in democratiile europene: audierea lui si a cabinetului sau in fata Comisiei juridice a Parlamentului a durat putin mai mult de șase minute! Si lucrurile au mers tot in acest ritm. Ședinta Parlamentului nu a durat mai mult de 35 de minute. De reamintit ca pe agenda Parlamentului de azi, chiar in cursul diminetii nu era anuntata nici o sedinta in plen a legislativului pentru audierea premierului desemnat si a guvernului său. Dar, iata ca sedinta a avut loc si despre cum s-au precipitat lucrurile acolo.
Graba cu care s-a acţionat putea să urmărească un singur scop: să-i ia prin surprindere pe cei ce şi-au declarat intenţia să se opună, prin proteste, votării guvernului. Trei formaţiuni politice, una parlamentară şi două nextraparlamentare, e vorba despre PSRM-ul cu 24 de voturi în Parlament, Partidul Nostru condus de Renato Usatîi şi Platforma „DA” condusă de Andrei Năstase, începuseră cu câteva zile mai devreme să-şi mobilizeze susţinătorii pe reţele de socializare, spunând că vor încercui Parlamentul în ziua şedinţei speciale şi nu-i vor lăsa pe deputaţi înăuntru. Decizia neaşteptată a Biroului permanent al Parlamentului de a convoca în regim de urgenţă legislativul le-a lăsat acestora doar cîteva ore să se adune.
Aşa că aleşii, cei dintre ei care au avut intenţia să ajungă astăzi în Parlament, au reuşit să ajungă acolo înainte sau aproape concomitent cu protestatarii.
„Dle Chirinciuc, nu votaţi hoţii.”, „Hoţii!” - Aţi auzit strigătele ce se auzeau în preajma intrării din spate în clădirea Parlamentului, în momentul în care deputaţii şi miniştrii din noua garnitură veneau la şedinţă, fiind întâmpinaţi acolo de câteva grupuri răzleţe de protestatri.
În debutul şedinţei, speakerul Andrian Candu a motivat astfel procedura de urgenţă decisă de Biroul permanent, în contradicţie se pare cu regulamentul de funcţionare a legislativului, care, în procedură firească, rezervă câteva zile pentru organizarea unor reuniuni parlamentare speciale: „Premierul e gata. Sunt urgenţe. Ţara este fără guvernare.”
Şi dacă pe Ion Sturza, premierul desemnat prima dată de şeful statului, l-a împiedicat, la 4 ianuarie, lipsa de cvorum din Parlament să-şi prezinte programul şi echipa, Pavel Filip a rămas fără acest prilej din cauza socialiştilor. Nemulţumiţi că nu au reuşit să obţină o pauză de trei ore pentru ca cel puţin să citească programul, ei au blocat tribuna de la care ar fi urmat să-şi ţină discursul premierul desemnat.
În scurta sa luare de cuvânt, pe care s-a văzut nevoit să o rostească chiar din fotoliu şi printre sunete de vuvuzele, Pavel Filip a numit cabinetul său „guvernul ultimei şanse pentru Moldova”, şi a spus că are un program bazat aproape în totalitate pe recomandările partenerilor externi de dezvoltare: „Venim pe fundalul unei lipse uriaşe de credibilitate a clasei politice. Nu vom veni cu promisiuni. Nu ar fi corect să cerem în avans încredere de la cetăţeni. Primele 100 de zile le vom dedica stabilizării ţării din punct de vedere politic, economic şi financiar.” Filip a mai reuşit să dea asigurări că va obţine sprijin financiar extern şi că deciziile importante pentru ţară se vor lua la guvern, nu la partide.
După câteva tentative eşuate de a-i chema la „ordine” pe deputaţii socialişti, Marian Lupu, liderul democrat, sonoriza următoarea propunere: „Noi simţim că e o tensiune înaltă. Se dă o mare luptă geopolitică, inclusive acum în această ţară. Ceea ce se întâmplă e urât de tot, de prost gust. Propun să sărim peste runda să supunem votului guvern ul Filip.”
În timpul votului, a devenit clar că majoritatea din 56 de deputaţi democraţi, liberali, comunişti şi liberal-democraţi s-a mai făcut cu un vot, cel de-al 57-lea. Liberal-democratul Valeriu Ghileţchi, al cărui nume fusese propus acum câteva luni la funcţia de ambasador al Republicii Moldova în SUA, dar despre care nu se ştie dacă ar fi obţinut până la această oră agrementul, s-a alăturat colegilor săi ce au votat guvernul Filip, în contradicţie cu decizia partidului de a trece în opoziţie faţă de actuala guvernare.
