Subiectul pensiilor speciale nu este pe deplin rezolvat în România, fiindcă parlamentarii, diplomații, funcționarii legislativului și militarii vor beneficia de astfel de venituri.
Curtea Constituțională a respins însă astăzi legea care le oferea pensii speciale aleșilor locali, admițând în acest fel sesizarea făcută de guvern la sfârșitul anului trecut. Augustin Zegrean, președintele Curții a declarat că „orice bani în plus sunt un privilegiu, care nu se bazează pe contribuții”. Această situație se regăsește însă și la celelalte legi care oferă venituri suplimentare la pensii, dar pe care președintele Klaus Iohannis le-a promulgat fără probleme. Spre exemplu, acum o lună, șeful statului putea să conteste la Curtea Constituțională pensiile speciale pe care și le-au votat senatorii și deputații români, dar a refuzat să facă acest gest, promulgând legea, probabil pentru a-și fideliza forul legislativ. Parlamentarii cu un mandat vor primi în plus la pensie, cu toate că nu au cotizat pentru acest venit, circa 400 de euro, cei cu două mandate aproape 700 de euro, iar cei cu minim trei mandate își vor rotunji veniturile după ce ajung la vârsta pensionării cu 1000 de euro.
Nu e vorba despre sume foarte mari, dar prin comparație cu pensia medie care nu depășește 200 de euro pe lună în România, pensiile parlamentarilor sunt disproporționate. În plus, exact principiul invocat de Curtea Constituțională astăzi când a fost respinsă legea similară destinată primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene se aplică parlamentarilor și celorlalte categorii care beneficiază de astfel de venituri suplimentare. Potrivit guvernului, această lege încălca mai multe articole din Constituție prin instituirea unor privilegii adresate unei categorii limitate.
Parlamentarii, diplomații, militarii rămân cu privilegiile, fiindcă împotriva legilor care-i vizează nu au fost depuse contestații la Curtea Constituțională. În România s-au folosit mereu unități de măsură diferite pentru diferite categorii, dintre care unele sunt considerate mai importante, fiindcă în spatele lor există grupuri influente sau fiindcă, în cazul parlamentarilor, atât președintele, cât și guvernul au nevoie de sprijinul acestui corp, care are, potrivit sondajelor, credibilitatea cea mai mică dintre instituțiile din România.
Toate legile de acest fel sunt neconstituționale, incorecte și imorale, dar privilegiile continuă să existe. În ceea ce privește pensiile de lux ale aleșilor locali, președintele Curții Constituționale a reclamat, însă, și retroactivitatea prevăzută în actul normativ, explicând că dacă ar intra în vigoare ar beneficia și foștii secretari de partid de noile privilegii.
Potrivit executivului, există peste 16.000 de persoane care aspirau la aceste pensii suplimentare pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene, iar efortul bugetar doar pentru 2016 ar fi fost de peste 100 de milioane de euro.
