Vicepreședinte al Grupului Verzilor din Parlamentul European, europarlamentarul suedez Peter Eriksson, este unul dintre membrii Parlamentului European care cunoaște îndeaproape evoluțiile de la Chișinău. Reprezentând una dintre țările fondatoare ale Parteneriatului Estic, Suedia, țară catalogată de Transparency International drept una dintre cele mai puțin corupte din lume, Eriksson afirmă ca prima sarcină a noului guvern de la Chișinău este lupta anti-corupție. Acesta, spune politicianul suedez membru al EURONEST, este un nivel de bază, o condiție fără de care UE nu poate construi mai departe în Moldova. Eriksson crede că toți cei implicați în furtul miliardului de dolari trebuie să fie aduși în fața justiției.
Europa Liberă: Domnule Eriksson, reprezentați Grupul verzilor dar și Suedia în Euronest și în Delegația UE-Moldova. Ce părere aveți despre criza politică cvasi-permanentă din Republica Moldova?
Peter Eriksson: „Ca majoritatea membrilor Parlamentului European, mă îngrijorează foarte mult criza politică din Moldova. Este o problemă majoră care necesită o abordare profundă, de la rădăcinile sale, adică de la combaterea corupției. Fără aceasta UE nu poate construi mai departe în Moldova.”
Europa Liberă: Dar domnule Eriksson, de ce a acceptat UE să colaboreze cu politicieni moldoveni asupra cărora planau bănuieli de corupție. Aș face referire doar la fostul premier Filat, în închisoare acum într-un dosar de corupție. Faptul că UE și-a asociat imaginea cu politicieni moldoveni corupți, a știrbit încrederea populației în UE, fapt de care profită forțele politice pro-ruse.
Peter Eriksson: „UE respectă democrația și rezultatul alegerilor, ca atare colaborează cu cei pe care cetățenii dintr-o țară îi aleg. Sigur, este o mare problemă dacă guvernul sau membri ai acestuia se dovedesc corupți. Poate ar fi trebuit să ne dăm seama, dar vedeți dumneavoastră, UE nu poate să aleagă alți parteneri de discuții decât cei aleși de cetățeni în mod democratic prin alegeri.”
Europa Liberă: Cum va arăta acest an pentru Moldova, dar și pentru celelalte două țări estice, Georgia și Ucraina, care merg înainte, deși cu obstacole, pe drumul european?
Peter Eriksson: „Pentru Moldova, problemele din sectorul bancar și corupția trebuie rezolvate anul acesta. UE trebuie să asiste autoritățile să identifice soluții durabile în acest caz. Trebuie luate măsuri legislative pentru ca toți cei implicați în scandalul bancar să fie aduși în fața justiției.”
Europa Liberă: Are însă UE suficientă energie să se ocupe și de asta? În acest moment are atâtea probleme interne, de la amenințările teroriste, la valurile de refugiați. Mai este loc și pentru Moldova pe agenda europeană?
Peter Eriksson: „Da, sigur ca da. Este adevărat că avem multe alte probleme de rezolvat, dar găsim energie și dedicam resurse și Moldovei, Ucrainei și Georgiei, pentru că toate problemele cu care se confruntă partenerii estici se răsfrâng într-un fel sau altul și asupra UE. De pildă, nu putem obține mai multă siguranță în UE fără ca climatul politic, economic și de securitate de la frontiera estică să nu fie pozitiv. Nu putem avea securitate la granițele noastre dacă la granițele noastre se produc infracțiuni, furturi, acte de corupție.
Trebuie să discutăm și situația din Transnistria. Aș fi foarte fericit dacă anul acesta am găsi o soluție pentru acest conflict. Dacă UE va ajunge la relații mai bune cu Rusia, atunci am putea înregistra progrese si in chestiunea transnistreană.
În Moldova media trebuie să fie mai transparentă. Noi, verzii, am solicitat transparenta totala. Vrem să știm exact cine este proprietarul instituțiilor media private din Moldova. Si asta pentru că tot ce se întâmplă în Moldova are loc pe fondul unei dezinformări extraordinare. Anul acesta, cum spuneam, ne vom strădui să reclădim pe alte baze relația cu Rusia, având în prim plan interesele noastre de securitate. Daca am putea avea un dialog mai bun cu Rusia in conflicte ca cel din Siria si Ucraina, atunci cred că această relație pozitivă se va răsfrânge și asupra Moldovei.”
